În 1967 România începea să construiască autostrăzi,m confor unei înțelegeri europene semnate de Ceaușescu. Documentele spun că România trebuie să aibă, până în anul 2050, 3.796 de kilometri de autostrăzi. Astăzi, după 53 de ani, are 836 de kilometri de şosele de viteză. Adică a făcut 44,3 kilometri pe an. În acest ritm, ţara noastră va termina cei 3.796 de kilometri de autostrăzi planificaţi peste 240 de ani.

Cu doar 836 de kilometri de autostrăzi, România se numără printre ţările de la coada clasamentului european din perspectiva dezvoltării infrastructurii rutiere. Nu vorbim despre Germania sau Italia, unde construcţia de autostrăzi a început încă din perioada interbelică, ci de ţările din estul continentului, printre care şi România, unde nevoia de şosele de mare viteză a apărut mai târziu.
Nicolae Ceauşescu pornise deja, pe 4 februarie 1967, realizarea autostrăzii Bucureşti – Piteşti, cu o lungime de 109,6 kilometri, care a fost gata în 1972.
Liderul comunist prevăzuse un accord de unificare a Europei la nivel de infrastructură. Împreună cu ţările din zonă, a semnat un acord de construire a unei reţelei de autostrăzi TEM (Trans European Motorway), în lungime totală de 25.003 kilometri, care să uşureze tranzitul occidental în zona Europei Centrale şi de Est.
În anul 2050 ar trebui să avem 3.796 de kilometri de autostradă
În anul 1999 România a semnat prelungirea participării la acest proiect. În fine, conform documentelor semnate, până în anul 2030 ţara noastră trebuie să construiască 2.833 de kilometri de autostradă, adică Reţeaua TEM centrală, iar până în 2050, alţi 963 de kilometri, în Reţeaua TEM Globală. În total: 3.796 de kilometri!
Cele mai importante sunt Coridorul IV Nădlac – Constanţa, apoi autostrada Giurgiu – Bucureşti – Focşani – Albiţa, adică porţiunea românească a autostrăzii care va înconjura Marea Neagră şi autostrada Borş – Calafat, partea românească a autostrăzii Via Carpatia, care va lega Mediterana de Marea Nodului. După cum se vede, implicaţiile intrernaţionale sunt foarte serioase, dar…
Deocamdată România are… 836 kilometri de autostradă, din care 100 construiţi de Ceauşescu.
Costurile sunt cel puţin duble faţă de standarde
Standardele de cost introduse în 2010 de catre Ministerul Transporturilor limitează preţurile unui kilometru de autostradă la câmpie la 3.8 milioane de euro/kilometru, în zona de deal la 4,98 milioane de euro/kilometru, iar în zona de munte la 6 milioane de euro/kilometru. Aceste preţuri sunt comparabile cu cele din UE. Cu toate acestea, Companiei Naţionale de Autostrrăzi este mult mai generoasă cu banul public. Astfel, prima autostradă contruită după 1989, Bucureşti – Cernavodă, a costat cam 3 milioane de euro pe kilometru. La câmpie. Ulterior, s-a construit porţiunea Cernavodă – Constanţa cu… 8 milioane de euro/ kilometru – deşi Dobrogea e tot la şes!…
Văzând că merge treaba, costurile autostrăzii Bucureşti – Ploieşti, au atins, pe porţiunea Bucureşti – Moara Vlăsiei, 10 milioane de euro/ kilometru. Iar costurile planificate pentru autostrada Sibiu – Piteşti se vor ridica la 27,8 milioane de euro pe kilometru! Am putea vorbi şi despre celebrul contract Behtel: România a dat 1,3 miliarde de euro pe 54 de kilometri de autostradă, care leagă un câmp de lângă Câmpia Turzii de alt câmp de lângă Cluj. Adică, 24 de milioane de dolari pe kilometru!
