În data de 4 martie 1977, la orele 21,22 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade Richter. Astăzi se împlinesc 43 de ani de la acel sinistru. Seismul a făcut 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
România este o țară cu seismicitate accentuate, zona Vrancea fiind epicentrul cutreurelor de adâncime, severe, de la noi. Când să ne așteprăm la cutremur?
Hotărârea de Guvern nr. 548/2008 privind situaţiile de urgenţă tratează în capitolul al III-lea hazardul seismic în România. Documentul specifică foarte clar într-un paragraf: “În conformitate cu studiile efectuate, cutremurele cu o magnitudine de 7 grade pe scara Richter au o perioadă medie de revenire de 32 de ani. Pe baza aceloraşi studii au fost stabilite şi perioade de revenire a cutremurelor cu diferite intensităţi în Bucureşti”. Conform acestui document, un cutremur cu magnitudinea de peste 7 grade Richter ar fi trebuit să se petreacă în anul 2009. Cutremurul românesc a încălcat însă legea și a refuzat să vină în 2009. Totuși, când vine cutremurul?
”România este o țară activă din punct de vedere seismic și ne putem aștepta oricând la cutremure de adâncime, de 7,6 grade Richter, în zona Vrancea”, a spus profesor dr. ing. Victor Mocanu, decanul Facultății de Geologie și Geofizică din cadrul Universitatii București.
Deci: oricând! Suntem pregătiți? Pe scurt: nu! Oficialitățile se așteaptă la cel puțin 6.500 de morți (la seismul din 4 martie 1977 au fost 1.570) și peste 10.000 de răniți grav.
Cutremurele din Vrancea produc cele mai mari pagube în București.
Asta pentru că din punct de vedere geologic, metropola stă prost, este aşezat pe o structură geologică slabă, care amplifică seismele care se propagă în scoarța terestră dinspre nord.
Conform hărţilor de microzonare seismică, realizate prin studierea cutremurelor din 1977, 1986 şi 1990, un seism de 7 grade în Vrancea se amplifică în Bucureşti la 8 şi chiar la 8,6 grade – adică e o nenorocire.
Zonele cele mai periculoase în caz de cutremur în Bucureşti sunt Casa Presei (amplifică seismele cu 1,61 grade), Măgurele (1,36), Panduri (1,02), Pantelimon (1,00), Balta Albă (0,93) şi Militari (0,92).
În zona de sud-est, Bucureștiul stă mai bine la capitolul seisme. De ce?
Sub Parcul Tineretului există o structură uriaşă din beton, sub formă de potcoavă, care se întinde de la Palatul Copiilor, pe sub Sala Polivalentă şi Orăşelul Copiilor până sub Cimitirul Bellu. Intrarea se află pe strada Secerei, în apropiere de Palatul Copiilor. Pe poartă scrie că nu ai voie să staţionezi în faţa ei. Surse din Primăria Capitalei ne-au spus că acolo se află cel mai mare adăpost pregătit pentru cazurile de forţă majoră pe timp de război sau calamitate. Adăpostul are şase etaje în pământ şi în el pot încăpea 20.000 de persoane. Structura din beton a fost construită în anii ’60, cu mult înainte de inaugurarea Sălii Polivalente, în 1974. Aceleaşi surse ne-au dezvăluit că existenţa uriaşului adăpost explică protecţia de care se bucură Berceniul în caz de cutremur. Unda seismică este atenuată de pereţii adăpostului.
Vrancea nu este singurul focar seismic din România.
Dacă cutremurele se produc aici la adâncimi mari, peste 100 de kilometri, există o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până în Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare.
Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de surpafață se activează odată la 50 sau 100 de ani.
”România este o țară activă din punct de vedere seismic și ne putem aștepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat și falia Vidraru-Snagov-Shabla (nord-estul Bulgariei-n.r.), care se prelungește sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de surpafață foarte periculoase”, a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie și Geofizică din cadrul Universitatii București.
