Anul se apropie de final. Cu suișuri și coborâșuri, mai bun pentru unii, mai puțin bun pentru alții. La început de octombrie se face, oarecum, pace, se face o pauză, totul se liniștește înainte ca frunzele să îngălbenească de tot. Nu este nici cald, nici frig, nu este nici zgomot, nici liniște de iarnă. Așa arată, toamna, Parcul Herăstrău, al cărui nume provine de la… ”Fierăstrău”, adică un gater care era amplasat în nordul actualului parc, la mijlocul secolului al XIX-lea.
Recolta

Veverițele au treabă. Se pregătesc de iernat, caută nuci, ghinde, în fine, hrană care să reziste în scorbură până la primăvară…
Consfătuirea

Sportul

Sporturile nautice sunt cele mai plăcute, exotice și grele activități de recreere
Cupluri de îndrăgostiți…

Originare din Australia și Tazmania, lebedele negre au fost introduse în Noua Zeelanda și Europa de vest.
Specia nu migrează. Perechile sunt monogame, lebedele se cuplează pe viață. În ritualul nupțial, partenerii se strigă unul pe altul, își semnalizează cu bătăi de aripi, își întind gâturile, țin ciocul în sus, iar apoi înoată în cercuri. Cuibăritul se petrece în perechi solitare sau în colonii mici, cu perechi care folosesc același cuib an după an.
Casa de lipoveni

Muzeul Satului are, lângă lac, o casă lipovenească. Colorată în albastru, culoare specifică, acoperită, tot specific, cu stuf. În ultimii ani, acest tip de case de vacanță au reanimat turismul în zona Deltei Dunării.
Debarcader

Așa arată debarcaderul din Herăstrău astăzi…

… Așa arăta debrcaderul din Herăstrău cu 80 de ani în urmă
Numele Herăstrău vine de la un gater (n.r. – fierăstrău mecanic) care era amplasat, pe la 1686, pe vrema lui Şerban Cantacuzino, pe malul lacului. Tăia lemne, în sensul că le transforma în scânduri.
”Conform informațiilor istorice, acest fierăstrău era amplasat undeva către Ploiești, deci este foarte probabil să fi fost vorba despre zona DN1 de astăzi, în dreptul podului Herăstrău. De asemenea, trebuie spus că acest obiectiv economic a fost celebru în București, din moment ce actuala Cale a Dorobanților s-a numit, până în 1877, Ulița Fierăstrăului. Abia după întoarcerea victorioasă a armatei române din războiul de independență, numele a fost schimbat în Calea Dorobanților, ca recunoaștere a vitejiei ostașilor români”, a spus istoricul Dan Falcan.