Consiliul Național al Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR), care s-a desfășurat în perioada 24 – 27 martie 2022, a dezbătutu câteva teme foarte importante privind mișcarea sindicală.
În Raportul de activitate pe 2021, la Conferința CSDR s-au adus acuzații foarte grave politicului din România, care ”a acționat pentru limitarea puterii sindicale”. Redăm mai jos câteva pasaje din Raport:
”Restricțiile instituite, prin declararea stării de urgență, în martie 2020, urmată de declararea stării de alertă, prelungită neîntrerupt pe parcursul anului 2021, au modificat profund comportamente, obiceiuri, rutina de zi cu zi a fiecăruia dintre noi.
Libertățile câștigate, după decembrie 1989, au fost anulate de un virus nestăpânit și adesea mortal.
Democrația, așa cum începusem să o înțelegem și s-o aplicăm în relațiile noastre, și-a arătat și fața mai puțin plăcută, condiționarea respectării unor reguli stricte datorate unei crize sanitare.
Deplasarea persoanelor a fost restricționată, întâlnirile au fost interzise, comunicarea s-a mutat online.
Activitatea sindicatelor a fost afectată profund. Restricțiile au paralizat orice formă de protest.
Până și dialogul social a fost mutat în online fiind, de cele mai multe ori, formalizat în scopul mimării unor consultări, informări și negocieri sterile.
Politicul și-a consolidat puterea în pandemie și a înțeles că sunt îndeplinite toate condițiile să intervină pentru limitarea puterii și influenței sindicatelor.
Pe fondul interzicerii întâlnirilor de orice fel, implicit și cele sindicale, comunicării online, pentru mulți greu accesibilă și greu utilizabilă, folosindu-se de rețele sociale și mass-media a început să lovească subtil în sindicate.
A fost mai întâi un atac „constatator” la adresa liderilor care, chiar în viziunea primului ministru, sunt de prea mulți ani la conducerea sindicatelor.
Acest amestec nedemocratic nu a ținut seama de faptul că membrii de sindicat își aleg liderii conform propriei conștiințe și decizii.
Apoi, în ultimul timp, s-a lansat teza conform căreia este ilegală implicarea administrației în colectarea cotizației sindicale. O lovitură ce vizează limitarea puterii sindicale prin reducerea numărului de membrii de sindicat.
Prin interzicerea întâlnirilor și limitarea activităților economice practic a fost anulată orice formă de protest. Cum să faci grevă dacă ești în șomaj, fie el și tehnic, cum să organizezi un miting când întâlnirile sunt limitate la un număr infim de persoane?
După un an de pandemie în care am fost forțați să apelăm la comunicare online, să folosim tehnica informatică aproape în orice interacțiune umană, digitalizarea instituțiilor statului român rămâne o dorință nefundamentată, despre care se vorbește prea mult și doar din dorința de a arăta la Bruxelles preocupări serioase ale guvernelor ce s-au succedat în România fără a face însă nimic pentru a moderniza și eficientiza accesul cetățenilor la serviciile publice.
Anul 2021 a arătat că trecerea de la criză la normalitate este un proces greoi, anevoios și plin de neprevăzut.
Am avut, cu puțin timp în urmă, criza economică din 2010, diferită de cea de acum, din care am învățat prea puțin. În locul stabilității generate de politici sociale coerente și bine susținute de proiecte economice care să sprijine antreprenorul român și să asigure protecția lucrătorului, ca de obicei, guvernanții au alte preocupări prioritare.
Puterea reprezintă principalul obiectiv al oricărui partid politic, înțelegem asta, dar puterea se ia de la popor și ar trebui folosită în numele și pentru binele lui. Programele politice trebuie să urmărească și să asigure, dincolo de propaganda politică, dezvoltarea țării, reprezentarea intereselor în plan internațional, bunăstarea și protecția cetățenilor, funcționarea statului de drept, siguranța națională, accesul la educație de calitate, sănătate și protecție socială bazată, în primul rând, la accesul la muncă echitabil și corect plătită.
Ce vedem însă în aceste zile în care noi, ca cetățeni, încercăm să revenim la normalitatea unei vieți sigure, alungând temerile care ne-au copleșit viețile?
O guvernare incoerentă, care acționează sub presiunea unor termene, fără un proiect de țară închegat, solid și eficient, propunând un Proiect Național de Redresare și Reziliență ezitant și depus foarte târziu pentru finanțare, cu o politică externă lipsită de reacții adecvate, proiecte contestate de coaliție când se afla în opoziție dar reluate acum sub alte interese, vorbim de PNDL 3, o opoziție cvasi absentă care mimează o preocupare deloc vizibilă, un parlament divizat fără inițiative legislative negociate în interesul României, blocat într-o așteptare de neînțeles în absența unor interese nespuse, un președinte mai jucător ca nici odată, implicat în lupta internă a principalului partid de guvernământ și mai puțin vizibil în mediere unui punct de vedere închegat între putere și opoziție în ceea ce privește atragerea importantelor și necesarelor fonduri europene.
Vedem, practic, o țară prost guvernată în care actorii politici se pârăsc, unii pe alții, partenerilor străini acuzându-se de extremism, corupție sau lipsă de seriozitate așteptând o binecuvântare și susținere străină pentru probleme care ar trebui rezolvate doar de către noi, în interiorul țării. Politicienii noștri se comportă imatur, arătând lumii întregi cât de vulnerabili și nepregătiți suntem. Un înțelept proverb spune că rufele murdare se spală în familie.
Noi le spălăm în văzul tuturor și nici măcar nu suntem în stare să o facem cum trebuie lăsându-le nespălate și murdare. În aceste condiții doar noi putem spera că uniți, susținând sindicatul din care facem parte, vom putea să fim din ce în ce mai vocali, cerând să ne fie respectate drepturile, să fie instaurată, pentru totdeauna, domnia legii, să fie respectată constituția nu conjunctural, sau interpretativ, ci în esența și litera ei și statul de drept să devină o realitate în țara noastră, înlocuind instituțiile existente cu unele funcționale, așezate pe principii de funcționare sănătoase și care să acționeze în interesul nostru și al țării. Altfel actuala criză, când se va încheia, epuizându-și resursele răului, va fi înlocuită cu o alta, menită să ne țină sub controlul celor puțini, care acționând pârghiile puterii, cel mai adesea discreționar, ne vor ține departe de vremurile pe care le-am visat în 1989”.
În Raportul de activitate pe 2021 al CSD se menționează și faptul că Vasile Petrariu a devenit noul președinte al Federației Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice – România (FSTSP), în urma Congresului al III-lea al acestei organizații, care s-a desfășurat între 26 și 27 august 2021 la București. În Raport se subliniază că Vasile Petrariu este și președinte al celui mai important sindicat din Federație, respectiv cel al Sindicatului Transportatorilor din București. Raportul menționează câteva din temele discutate la Congresul FSTSP. Astfel, s-a subliniat că mișcarea sindicală este o problemă fundamentală într-un stat de drept, iar sindicaliștii trebuie să se mobilizeze pentru a construi un filon al democrației. Zona politicului din România a obstrucționat cât a putut de mult mișcarea sindicală, context în care au fost desființate multe organizații în ultimii ani – într-o țară în care avem deja 1.200.000 de angajați cu salariul minim pe economie, pentru care guvernarea nu face nimic.
„Vă felicit pentru că ați rezistat! Acesta este un moment istoric! Vă felicit pentru că existați! Să aveți curaj, să aveți demnitate! Să fim mai incisiv în a ne apăra drepturile!”, a spus Iacob Baciu, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR), invitat special la acest Congres, ocazie cu care s-a aprobat afilierea Federației Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice – România la CSD.
De asemenea, în Rezoluția Consiliului Național CSDR din 25 martie 2022 se cere cu hotărâre modificare Legii dialogului social, care este un adevărat dezastru pentru mișcarea sindicală din țara noastră.
”Având în vedere consecințele dezastruoase ale aplicării Legii nr.62/2011- Legea dialogului social, referitor la negocierea colectivă în România, cu repercusiuni asupra sindicatelor și a obligațiilor acestora de apărare a drepturilor și promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor de sindicat, conform Constituției României, membrii Consiliului Național, solicită Guvernului României:
• Promovarea inițiativei legislative privind noua Lege a dialogului social și modificarea corespunzătoare a Codului Muncii pentru a fi în concordanță cu convențiile OIM, ratificate de România;
• Să se asigure prin cadrul legal adecvat că, în contractele de achiziții publice, întreprinderile care participă la procedurile de selecție și ulterior pe durata executării contractului recunosc dreptul sindicatelor de a participa la negocierile colective”, se arată în Rezoluție.
De asemenea, se subliniază dreptul lucrătorilor la un salariu care să asigure un nivel de trai decent pentru lucrători și familiile lor:
”Obiectivul principal al politicii sociale și de ocupare a forței de muncă, așa cum este stipulat în Pilonul european al drepturilor sociale, îl constituie asigurarea unor condiții echitabile de muncă și remunerare și implicit dreptul lucrătorilor la un salariu care să asigure un nivel de trai decent pentru lucrători și familiile lor;
• Salariul minim trebuie să răspundă necesităților lucrătorilor și ale familiilor acestora, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național”.
