Propunerea de Directivă privind salariul minim, o noutate în politicile europene, a fost votată în Comisia de Muncă din Parlamentul European iar votul în plen ar putea fi la începutul anului viitor, a explicat pentru G4Media eurodeputatul Corina Crețu. Pe scurt, dacă ar fi aplicată, salariul minim brut ar crește în România. Pe domeniul fondurilor europene ea a atras atenția celor ce vor prelua Ministerul de resort că noile Programe Operaționale trebuie încheiate și aprobate de Comisia Europeană și PNRR trebuie demarat urgent, altfel România pierde sume enorme.
Explicațiile Corinei Crețu despre salariul minim european:
- Comisia de Muncă a făcut un pas important în adoptarea directivei privind salariul minim.
- Obiectivul acesteia este de a asigura un trai decent;
- Sunt studii ce arată că 1 din 6 lucrători, majoritatea din păcate din statele central-est europene, deși lucrează 8 ore pe săptămână nu își permit din salariu să plătească cheltuielile normale;
- Directiva prevede ca fiecare stat să asigure un salariu minim care să fie de 60% din salariul mediu brut pe economie
- În România salariul mediu brut este 5800 lei, ar însemna ca salariul min brut 3500 lei; cu 1000 lei mai mult decât în prezent,.
- Sunt unele state care se opun, precum Suedia și Danemarca; acestea spun ca nu Guvernele lor stabilesc salariul minim, ci este stabilit prin negocierile la contractele colective de muncă.
- Propunerea PE este ca Directiva să se aplice în maximum 2 ani, nu în 3 ani, ca orice altă Directivă europeană.
- Cred că la începutul anului viitor ar putea să intre în plen și va intra în vigoare când va fi adoptată de Consiliu.
Declarațiile despre ce va trebui noul Guvern să rezolve pe fondurile europene:
- Pentru fondurile din perioada 2014-2020, absorbția este de 52%. Noile Programe stagnează; PNRR trebuie să înceapă – acestea ar trebui să fie priorități naționale, sunt miliarde de euro care se pierd pur și simplu.
- Trebuie stabilită urgent o echipă de negociere cu Comisia Europeană pentru încheierea Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale
- Sănătatea rămâne prioritatea în absolut tot, mai sunt 2 ani în care se pot face flexibilizări și investiții în sănătate indiferent din ce fonduri.
- PNRR: Comisia nu e dispusă să deschidă „Cutia Pandorei” și facă excepții, să facă derogări de la regulamente.
- România s-a angajat la peste 500 de ținte iar unele trebuie atinse chiar de anul viitor, de exemplu digitalizarea ANAF; calcularea pensiilor, construirea celor peste 430 km de autostradă.
- În calitate de Comisar European, am semnat și am alocat banii pentru acele spitale regionale și iată, la mai mult de 6 ani de la semnarea acordurilor, nu s-a mișcat nimic.
- Poate ar trebui analizat dacă este fezabil ca beneficiarul de fonduri să fie Ministerul Sănătății, dacă are capacitatea de a realiza aceste 3 spitale.
- Guvernul va trebui să reia negocierile care stagnează cu Comisia Europeană. Sunt 16 țări care au început implementarea PNRR și au primit și tranșele iar în privința Programele Operaționale, Franța Germania și Grecia implementează inclusiv programe din perioada 2021-2027.
- Atenție la rolul autorităților locale: primăriile așteaptă bani de la Guvern dar depinde și de ele să aibă proiecte concrete
- România a avut absorbție pe 2007-2013 de 92% dar cu multe derogări, cu artificii, cu preluarea tuturor proiectelor de la Banca Europeană de Investiții și de la BERD pe fonduri europene, lucruri care nu mai sunt posibile acum. Absorbția se va face doar în baza implementării programelor pe teren.
- Beneficiarii și primăriile trebuie să aibă timp să se pregătească. Să sperăm că noul guvern va veni și va explica pe larg cum vor putea beneficia de acești bani.
