”Se îndeplini dreptatea și pentru poporul român, prin sabia Regelui Ferdinand, cu ajutorul întregei națiuni și gândul Reginei Maria”. Acest text de pe Arcul de Triumf din București arată că Regina Maria, prima Regină a României Mari, a avut un rol esențial în realizarea acestui ideal, alături de Regele Ferdinand, Ionel Brătianu și Iuliu Maniu. Singurul care nu i-a cinstit memoria a fost Nicolae Ceaușescu…
Tratatului de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.
Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne).
Un rol esential în demersurile care au precedat semnarea actului de recunoaștere internațională a Româniai Mari l-a avut Regina Maria.
”Contribuția Reginei Maria la realizarea României Mari este prea puțin cunoscută, dar incomensurabilă. Regina Maria a avut o determinare și o dorință ca România să câștige războiul, care a trecut peste orice fel de piedici. Sunt prințesă englezoaică, spunea ea, iar Anglia nu a pierdut niciodată un război. Și sunt convinsă că vom câștiga acest război”, a explicat istoricul Dan Falcan.
Maria
(1875 – 1938) a fost a doua regina a României, după Elisabeta, soția Regelui
Carol I. Era descendentă a Casei Regale a Angliei și a Casei Imperiale a Rusiei.
Ca
soție a Regelui Ferdianand, a trebuit să ducă o luptă teribilă pentru a-l
convige să ducă România în război de partea Antantei.
Ferdinand
era ofițer german și i-a fost foarte greu să accepte să intre în război
împotriva țării în care s-a născut: Germania. Erau în joc însă Transilvania,
Banatul și Bucovina, pe care Antanta le promitea Regatului României dacă intram
în război alături de Anglia, Franța și Rusia.
În
1916 România intră în conflagrație alături de Antanta, dar desfășurarea
ostilităților a fost potrivnică țării noastre. Totuși, în 1917 românii reușesc
să respingă atacurile germane în celebrele bătălii Mărășești, Mărăști, Oituz.
În
acest context, Regina Maria s-a evidențiat prin grija pe care a purtat-o față
de ostași, în calitate de asistent medical. Atunci a fost supranumită ”mama
răniților”, apoi ”Împărăteasa românilor”.
Sovieticii nu s-au atins de chipurile Regelui și Reginei
După terminarea războiului, a participat direct la campania
diplomatică pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit, inclusiv
semnarea Tratatului de la Trianon.
România
Mare a fost celebrată în 1936 prin realizarea Arcului de Triumf în forma pe
care o vedem acum. Pe acest monument apăreau, printre altele, chipurile Regelui
Ferdinand, Reginei Maria, precum și numele principalelor localități în care
armata română s-a evidențiat în luptă. Printre aceste nume figura și
”Budapesta” – capitala Ungariei fiind ocupată de trupele României în 1919.
În
fine, după Al Doilea Război Mondial, trupele sovietice au intrat în București
în calitate de aliați. Sovieticii nu se prea împăcau cu Arcul de Triumf al
românilor și au dat jos acele înscrisuri care nu le conveneau, printre ele
numărându-se și ”Budapesta”. Rușii nu s-au atins însă de imaginile Regelui
Ferdinand și a Reginei Maria. În mod straniu, cele două imagini au fost date
jos abia în anii 80, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. De ce?
Dictatorului comunist îi era frică de Casa Regală
Spre
sfârșitul anilor 70 și tot deceniul opt al secolului trecut, Securitatea
României a stat lipită de familia regală care se afla refugită în Occident.
„Potrivit unor date recente, una dintre fiicele lui Mihai de Hohenzollern, Elena, se va căsători cu Charles, prințul moștenitor al Angliei, logodna urmând să aibă loc în cursul acestui an. Regina Elisabeta a II-a a Angliei și prințul Philip și-ar fi dat consimțământul în acest sens, iar după toate probabilitățile, venirea la tronul Marii Britanii a prințului Charles ar urma să aibă loc în anul 1977”, se arată în dosarul de urmărire informativă a Regelui Mihai, publicat de CNSAS.
Această
căsătorie ar fi pus regimului Ceaușescu mari probleme politice pe plan
internațional. De aceea, membrii familiei regale au fost urmăriți de Securitate
pas cu pas, chiar dacă acea căsătorie nu a mai avut loc.
În
acest context, Ceaușescu dă jos imaginile Regelui Ferdiand și Reginei Maria și
pune în locul lor două imagini comune cu flori.
După restaurarea Arcului de Triumf, în 2016, chipurile foștilor făuritori ai României Mari au reapărut pe monument.
