Paralamentul European a adoptat în sesiune 10 -11 aprilie 2024 o serie de propuneri de modificări legislative, iar printre acestea se numără așa-numitele „Directive pentru micul dejun”. Una dintre acestea face referire la mierea de albine comercializată în UE, despre care instituțiile competente susțin în rapoarte diferite că este contrafăcută în proporție de 46%.
Comisia pentru Agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European a înaintat un aviz Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, cu amendamente de modificare a legislației din domeniu. Parlamentul European a adoptat aceste amendamente, care devin obligatorii pentru statele membre UE, în termen de doi ani.
Așa-numitele „directive privind micul dejun” reprezintă un set de șapte directive. Acestea sunt în vigoare de peste 20 de ani și stabilesc norme comune privind compoziția, denumirea comercială, etichetarea, ambalarea și constituția generală a anumitor produse alimentare. Normele trebuie să asigure că este posibilă protejarea intereselor consumatorilor și a liberei circulații a acestor produse în cadrul pieței interne unice europene.
Un exemplu tipic de produs este mierea: ea este prezentă de mii de ani în arealul european, dar acum, din păcate, trebuie să facă față unor provocări și amenințări deosebite. Apicultorii europeni au nevoie de sprijin pentru a continua să producă în mediul rural european, iar consumatorii europeni au nevoie de informații și protecție, astfel încât să se poată bucura de un mic dejun sănătos, evitând îndulcitorii produși de interese internaționale și importați pe piețele noastre.
Contrafacerile periclitează producția de miere naturală
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a emis în urmă cu un an un raport în care concluziona că 46 % din mierea importată pe piața europeană din țări terțe era suspectată de neconformitate cu legislația UE. Numai această constatare oferă o idee cu privire la condițiile de concurență neloială cu care se confruntă producătorii europeni de miere. Practic, mierea este amestecată cu zahăr, sirop de zahăr sau alte substanțe. Aceasta a cauzat o presiune în sensul scăderii prețurilor, în special pe piața actuală în care o parte semnificativă a mierii consumate în UE este importată.
Etichetarea amestecurilor de miere
Potrivit amendamentelor adoptate, amestecurile de miere vor fi permise, dar consumatorul final va avea posibilitatea de a alege. Scopul este de a garanta că consumatorii pot face alegeri în cunoștință de cauză și de a reduce frauda. De exemplu, vom ști că consumăm miere care este verificată riguros la frontiere din punctul de vedere al calității sale și al cărei ambalaj indică originea și dacă este un amestec cu miere europeană (de exemplu, mierea din China reprezintă peste 50%).
Parlamentarii europeni au decis că este oportun să se revizuiască normele privind indicarea originii mierii pe etichetă și să se prevadă ca țara sau țările de origine să fie menționată (menționate) în ordine descrescătoare și cu procentajele lor respective din ponderea lor în greutate pe ambalaj, în același câmp vizual ca și indicația produsului.
„Sirop personalizat” în loc de miere
În plus, legislativul european a subliniat că este necesar să se consolideze trasabilitatea și controalele intensive la frontieră pentru a preveni frauda și a proteja piața. În prezent, normele privind trasabilitatea nu permit identificarea diverșilor operatori care intră în contact cu produsul, ceea ce încurajează frauda. Rapoartele din 2023 ale Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (SANTE), JRC (Centrul Comun de Cercetare) și OLAF privind contrafacerea mierii, evidențiază un procent foarte ridicat de miere importată suspectată de contrafacere și confirmă fraudele multiple care există în sectorul mierii.
Unii operatori utilizează siropuri „personalizate”, care sunt foarte greu de detectat chiar și cu cele mai sofisticate tehnici analitice. Autoritățile naționale nu pot să identifice mierea contrafăcută, deoarece nu există metode analitice oficiale și validate pentru detectarea tipurilor noi de contrafacere cu siropuri de zahăr.
Piața mierii din UE se confruntă cu o concurență neloială datorată aprovizionării semnificative cu miere care a fost contrafăcută prin adăugarea de siropuri de zahăr, fie în timpul secreției nectarului, fie într-o anumită etapă a procesului de ambalare.
Mierea filtrată nu este miere
Termenul „miere filtrată” utilizat în Directiva 2001/110 este interpretat în mod eronat de către consumatori, care confundă această filtrare industrială cu filtrarea efectuată de apicultori după extragerea mierii pentru a elimina particulele de ceară și alte elemente străine din miere. Prin urmare, nu ar mai trebui să se permită ca mierea filtrată să fie comercializată sub denumirea de „miere”, iar definiția „mierii filtrate” ar trebui eliminată din textul directivei.
Eliminarea parțială sau totală prin filtrare a polenului și a elementelor reprezentative prezente în miere și o dimensiune a ochiurilor sitei de filtrare mai mică de 100 µm nu mai permit identificarea corectă a originii geografice și/sau botanice a mierii. Din acest motiv, este mult mai dificil să se facă diferența între siropul de zahăr sau un amestec de miere cu sirop și miere.
Tratamentul termic degradează mierea
Tratamentul termic la temperaturi de peste 45 °C (pentru fluidificarea mierii cristalizate, de exemplu) cauzează degradarea anumitor elemente constitutive ale mierii. Consumatorii ar trebui să poată face diferența între mierea care nu este supusă unor tratamente care implică încălzirea peste 45 °C și altă miere. Prin urmare, ar trebui să apară pe etichetă termenul „miere brută” sau „miere neîncălzită”.
Deshidararea artificială, interzisă
Comercializarea mierii care nu este maturată în mod natural de către albine, cea mai mare parte a acesteia fiind importată din țări terțe, denaturează concurența pe piața UE. În majoritatea cazurilor, aceasta implică evaporarea în vid a apei conținute în miere, care conduce la diminuarea aromelor prezente în mod natural. Evaporarea rapidă și artificială a apei din miere concurează cu procesul de dezumidificare lentă efectuat în mod natural de către albine în stup. Prin urmare, evaporarea artificială trebuie interzisă.
Atât definiția mierii din Directiva 2001/110/CE, cât și cea din Codex Alimentarius specifică în mod clar activitatea desfășurată de albine în stup după ce au cules recolta, pe care o transformă combinând-o cu materiale specifice proprii, o depozitează, o deshidratează, o adună și o lasă să se matureze în fagurii din stup. Deshidratarea, urmată de maturare, sunt operațiuni desfășurate de albine.
Mierea nematurată produsă în acest mod are o umiditate cu mult peste pragul de 20 % stabilit în Directiva 2001/110/CE. Operatorii lucrează cu cuve încălzite sub vid pentru a limita punctul de fierbere al apei din miere. Acest proces degradează totuși produsul final, diminuându-i aromele și enzimele. Drept urmare, europarlamentarii au decis interzicerea procesului de evaporare în vid pentru miere.
