În București va fi amplasată copia unei statui de dac, în acest weekend, în scuarul intersecției dintre Bulevardul Dacia, strada Nicolae Iorga și strada I.C. Visarion, în apropiere de Piața Romană. Este vorba de o replică a statuii ”dacul gânditor”, realizată de artiștii din Roma antică, replica ce se află acum în Muzeul Național de Istorie.
Ideea amplasării unei statui de dac în București aparține ”Asociației Identitatea Culturală Contemporană” (AICC) și a plecat de la teza de doctorat susținută la Sorbona de românul Leonard Velcescu, în anul 2000.
Velcescu a studiat artele plastice la Sorbona și și-a dat doctoratul cu tema statuilor de daci din arta romană clasică, reprezentări care, în mod surprinzător, sunt foarte multe. Asta în ciuda faptului că despre istoria dacilor se știu foarte puține lucruri în acest moment.
Originalul satuii care va fi amplasată pe Bd. Dacia se află la Florența. Copia a fost realizată de către o firmă italiană de specialitate, iar banii au fost adunați din donații. Dar… ce este cu aceste statui de daci?
Misterul din Roma lui Traian: Statui monumentale de daci au fost
realizate din marmură destinată exclusiv împăraților și zeilor
După ce au cucerit Dacia, romanii, în arta lor plastică, ajunsă la apogeu, i-au reprezentat pe daci în postură de zei. Este o ciudățenie a Antichității care nu s-a mai repetat niciodată, nicăieri în lume. Aceasta este concluzia lucrării de doctorat a lui Leonard Velcescu, susținută la Sorbona.
Leonard
Velcescu, istoric de artă, doctor în istorie la École Pratique des Hautes
Études – Sorbona, Paris, a plecat din România în 1984. A absolvit Artele
Frumoase în Franța, urmând tradiția în artele plastic a familiei sale. În
timpul facultății a ajuns, în cadrul unui curs, la informații privind statui de
daci realizate în perioada artei romane clasice, lucru care i-a atras atenția
în mod deosebit.
”În bibliografia dată de profesorii de la
Sorbona, am dat peste niște imagini pe care nu le cunoșteam și care mi s-au
părut interesante, cu statui monumentale de barbari, ”barbari” întotdeuna între
ghilimele. Și când m-am uitat la legendă, văd că sunt statui monumentale de
daci”, ne-a spus Leonard Velcescu.
În
România, nu se știa nimic despre statuile monumentale de daci realizate de
romani. Când a venit vremea să își dea doctoratul, Velcescu a ales trei
teme: pictura impresionistă, stilul arhitectural gotic și statuile de daci.
Leonard Velcescu spune că a ales
impresionismul pentru că este foarte interesantă apariția lui, brusc, în
contradictoriu cu stilul academic.
”Al doilea subiect, care era la modă printre
colegii mei de la Sorbona, despre arhitectura gotică, ruptura aceasta, sau mai
bine spus legătura între arhitectura romanică foarte simplă și cea foarte
complexă, gotică, nu are o verigă, nu are o legătură, cum spunea profesorul de
la Sorbona. Nu se știe unde și-au făcut școala acești arhitecți care au
realizat aceste catedrale mari. Să o amintim pe cea de la Koln, cea mai mare
catedrală din lume, are 174 de metri înălțime și nu are structură de fier
înglobată în ea. Ca să fac o paranteză, nu știu ce arhitect din zilele noastre
și-ar lua responsabilitatea să facă o construcție de talia aceasta, 174 de
metri, fără structură de fier… Iar acele catedrale sunt în continuare în
picioare.
Și, bineînțeles, al treilea subiect a fost statuile de daci. Profesorul meu era un om destul de distant, de rece, și când i-am prezentat aceste trei dosare, a luat-o cu impresionismul și mi-a spus că ce aș mai putea aduce eu nou în impresionism? S-au scris atâtea lucrări… Mi-am dat seama că subiectul nu poate fi acceptat. Al doilea, despre arhitectura gotică, la fel, răspunsul a venit cam sec, ce aș putea aduce nou, sunt nume mari în acest domeniu. Mi-am dat seama că nici al doilea subiect nu va fi acceptat. Mi-a fost destul de dificil, pentru că nu credeam că subiectul statui de daci va fi acceptat – nu știam mai nimic pe această zonă. Am avut, însă, plăcuta surpriză când profesorul mi-a spus: ”Vă rog să vă ocupați de acest subiect, cu statuile de daci, pentru că este necunoscut”. Am început să studies acest subiect și a fost acceptat ca subiect de teză de doctorat. Teza a fost susținută în anul 2000, apoi publicată într-o carte. Aceasta a fost premiată de Academia Română, în decembrie 2012, cu premiul ”Eudoxiu Hurmuzachi”, a spus Leonard Velcescu.
85 de statui de daci au fost puse în jurul celebrei coloane a lui Traian, la ordinul împăratului roman
Idea de bază a lucrării este că reprezentările antice de daci nu numai că nu lipsesc, dar sunt foarte multe, de ordinal sutelor. Cele mai spectaculoase sunt cele 85 de statui monumentale de daci din Forul lui Traian, din inima Romei.
”Studiind aceste statui, am înțeles că au făcut parte din forul lui Traian. Deci, după ce Traian a cucerit o parte din Dacia, după anul 106, a început construcția forului la Roma, care se presupune că a fost realizat de Apolodor din Damasc. Aceste statui au fost găsite de arheologii italieni, în special în perimetrul forului lui Traian, în jurul celebrei columne. Deci, de acolo vin majoritatea statuilor de daci. O idee, totuși, care, dovedită ștințific, nu are o explicație: de ce romanii, după ce au cucerit Dacia, au realizat aceste statui monumentale, și nu numai atât, să le așeze în inima Romei, la loc de cinste, la înălțime, în curtea interioară, deasupra coloanelor porticului interior”, își pune întrebarea ”doctorul de daci” de la Sorbona.
Romanii au sculptat daci din marmură destinată exclusiv împăraților și zeilor
În
lucrare, Leonard Velcescu arată că au fost realizate trei serii de statui de
daci și folosite trei tipuri de marmură. Prima serie de statui a fost realizată
din marmură de Carrara, de 2,6 metri înalțime, care împodobea porticurile. A
doua serie de statui, mai înalte, de trei metri, au fost realizate din marmură
frigiană, adusă din Asia Mică, iar a treia serie este excepțională datorită
materialului din care a fost executată, adică porfir roșu, adus din carierele
din Egipt.
”Porfirul roșu era considerat în Antichitate, și
în mod special în Imperiul Roman, ca monopol imperial, din care nu se sculptau
decât împărați romani sau zeități romane. De ce le-a venit ideea să facă din
porfir roșu un număr însemnat de daci și să îi pună și la loc de cinste?
Este dificil să dai răspunsuri științifice. Este unicat mondial, așa ceva nu
s-a mai întâmplat nicăieri în istorie”, a concluzionat Leonard Velcescu.
Una din aceste statui, care se află acum la Florența, a intrat în atenția ”Asociației Identitatea Culturală Contemporană”. Aceasta a comandat o copie a operei antice, apoi a adus copia la bucurești și a instalat-o în Muzeul Național. Între timp, a semnat o înțelegere cu Primăria sectorului 1 pentru amplasarea acestei replici lângă Piața Romană, în scuarul mai sus amintit. Soclul este gata.
”Dacă toate lucrurile merg conform planului, în acest weekend statuia va fi amplasată pe acel soclu. Urmează ca data inauguirării oficale să fie stabilită de comun acord cu autoritățile”, a spus pentru stb-sindicat.ro Florin Pîrlea, președintele AICC.
