Defectarea sistemului electronic al unui vehicul aflat în mers produce nervi pentru conducător. În rest, mașina se oprește și incidentul se mută la mecanicul auto. Dar dacă cedează o sudură a vehiculului în mers, atunci problemele ar putea deveni mult mai grave! În acest context, meseria de sudor nu este nici pe departe așa de simplă cum pare la prima vedere…
Descoperirea arcului electric, la începutul secolului al XIX-lea, a făcut posibilă apariția sudurii, ca tehnologie de lipire a două obiecte metalice, în 1881.
În 1890 s-a acordat primul brevet pentru sudură, în detroit.
Primul Război Mondial a adus o cerere extraordinară pentru producția de arme, iar tehnologia sudurii s-a dezvoltat foarte mult, în detrimentul metodei de a uni suprafețe metalice prin nituire.
Până astăzi, tehnica sudurii s-a diversificat foarte mult.
Meseria în sine este deosebit de pretențioasă deoarece componentele sudate fac parte, de cele mai multe ori, din obiecte care, în ansamblul lor, trebuie să fie foarte rezistente. Ca un pod, sau ca un tramvai, de exemplu…
Leon Richard este sudor în Uzina de Reparații (URAC) de 26 de ani și a lucrat la peste 100 de tramvaie, unele sosite aici pentru reparații, altele construite de la zero.
Deși pare o meseria banală, ea presupune o atenție și o știință a lucrului bine făcut deosebite. Orice greșeală de sudură la un tranvai, de exemplu, poate produce o catastrofă în trafic, de aceea sudorul, spune Leon Richard, trebuie să fie foarte atent la ceea ce face și, de asemenea, trebuie să fie la zi cu toate noutățile în domeniu.
În acest context, nu este de mirare că această meseria se învață greu: ”Un sudor bun se formează în opt ani de zile”, spune Richard. Aproape cât un medic….
Sudura este o meseria foarte căutată, pe plan intern și extern. Din păcate, are un viitor incert în România, pentru că școlile de profil sunt pe cale de dispariție. Iar sudorii, câți au mai rămas la noi, mai au câțiva ani până la pensionare…