Bucureştiul este un oraş plin de legende. Aproape fiecare cartier al Capitalei României are povestea lui.
Drumul Taberei ducea spre cartierul general al lui Tudor Vladimirescu
Oastea pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pornită la luptă împotriva fanarioţilor, şi-a aşezat tabăra lângă Mănăstirea Cotroceni. Aici erau recrutaţi noii oşteni ai lui Tudor, care ajungeau la tabără pe… drumul taberei.
Cartierul Pajura era, cândva, plin de vulturi
Pajură este un cuvânt arhaic care înseamnă vultur. “Cartierul Pajura vine de la numărul mare de vulturi care trăiau cândva în pădurile de aici. La un moment dat, dispăruseră de tot, dar recent, s-a descoperit că o pereche din această specie a revenit”, a spus lector dr. Nicolae Crăciun de la Facultatea de Biologie din Bucureşti.
Numele Berceni vine de la un husar ungur
Pe la 1716, o ceată de husari (n.r. – ostaşi din cavaleria maghiară) conduşi de Miklós Bercsényi a fost implicată în războiul turco-austriac. Ceata n-a mai ajuns în Ardeal, se pare că a rămas în zona unde astăzi se află cartierul… Berceni.
Herăstrău a fost cândva un fierăstrău
Numele Herăstrău vine de la un gater (n.r. – fierăstrău mecanic) care era amplasat, pe la 1686, pe vrema lui Şerban Cantacuzino, pe malul lacului.
Vatra Luminoasă, cartier pentru nevăzători
În 1901, Regina Elisabeta a României a cumpărat un teren pentru construirea unui cartier al nevăzătorilor, iar în 1906, a înfiinţat societatea Vatra Luminoasă. În 1912, era gata primul aşezământ care adăpostea şcoala primară şi azilul pentru nevăzători. Cartierul nu a mai fost construit la sfaturile preşedintelui Roosevelt. În 1920, strada pe care se afla clădirea a primit numele Vatra Luminoasă.
În Balta Albă au fost îngropaţi ciumaţii din timpul lui Caragea
Pe timpul ciumei lui Caragea, în 1813, morţii erau atât de mulţi, încât nu se mai prididea cu înhumările. Atunci s-a dat ordin să se sape gropi comune şi să fie băgate acolo victimele teribilului flagel, să se arunce var peste ele şi să fie astupate. Din cauza ploilor însă, varul a ieşit la suprafaţă formând bălți albe.
Văcarii din Dudeşti-Cioplea făceau frişcă
Comuna Dudeşti-Cioplea era locuită de crescători de bivoli. Frişca pe care o puneau în cafea scriitorii, de la Eminescu la Arghezi, la Capşa, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, provenea din Dudeşti. După 1985, comuna a fost înghiţită de oraş. Din fostele gospodării au mai rămas câţiva pomi fructiferi.
Primele case din Bucureşti au fost ale familiei Bucur
Toate
scrierile spun că numele Capitalei ar veni de la un fondator mitic, ciobanul
Bucur, care a construit pentru familia sa primele case pe malul râului
Dâmboviţa, obicei preluat de protipendada (n.r. – boierime) de astăzi, şi a
ridicat o biserică din lemn. Pe locul acesteia se află astăzi Biserica Bucur,
în apropierea pasajului Mărăşeşti. De aici a început Bucureştiul…
