No Result
View All Result
luni, martie 1, 2021
  • Acasa
    • Despre noi
      • Strategia STB
      • Priorități 2019 – 2020
    • Conducerea STB
    • Istoric STB
  • Munca in STB SA
    • Reporter STB
    • Lumea transportatorilor
  • Ultima ora
    • Info sindicat
  • Turism
  • Mozaic
  • Legislatie
    • Legislatia muncii
    • HCGMB
  • Contact
Pagina membrilor
Stb-Sindicat

Legatura dintre Leipzig și București: Povestea comerțului de ”lipscănie” care a construit România Mare

8 aprilie 2020
in Mozaic

Lipscani

Distribuie pe FacebookDistribuie pe TwitterDistribute pe Whatsapp

Lipscani nu este un nume de stradă specific doar Bucureștiului. Se regăsește și în Craiova, Slatina, Râmnicu Vâlcea sau Caracal. Are la bază un anumit tip de comerț numit, începând cu secolul  XVII, ”lipscănie”. Adică comerțul cu Leipzig. Iar acei comercianți valahi care îl practicau au acumulat, în timp, capitalurile autohtone pe baza cărora s-au format ulterior instituțiile de bază ale României moderne…

Balconul (încercuit) a rămas la fel, de peste 100 de ani. Doar oamenii sunt mai puțini, din cauza coronavirusului. Iar comerțul de ”lipscănie”… este închis

Este vorba despre proiectul expozițional ”Leipzig – București-Lipscani: o poveste europeană”, realizat în cadrul Muzeul Muncipiului București. Expoziția prezintă, prin imagini și documente istorice, un fenomen economic și social pe parcursul mai multor secole, fenomen din care urma să se nască ceea ce astăzi numit România.

Astfel, poveștile celor două orașe, București și Leipzig, au multe similitudini pe parcursul ultimelor 400 de ani, spune studiul care stă la baza acestei expoziții.

”Lipscănia” însemna comerțul cu Leipzig

În 1615, Leipzig primește dreptul să țină un târg destinat comețului cu lână. Iar cum înființarea Bucureștiului este legată de comerțul practicat de oieri – unul dintre ei a fost însuși ciobanul Bucur, cel care ar fi dat numele orașului de astăzi -, legătura comercială dintre cele două orașe s-a dezvoltat în primul rând pe baza produselor rezultate din oierit.

În secolul XVII, comerțul dintre orașele românești și Leipzig devine unul tradițional și de mare prestigiu. Numele orașului Leipzig este transferat acestui tip de comerț sub fomula ”lipscănie”, în sens de comerț en gross de produse manufacturate, iar strada unde acești negustori și-au așezat afacerile a devenit ”Lipscani”.

Între anii 1765 și 1839, Leipzig a fost vizitat de 67.349 de negustori orientali, printre care și cei din Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Comerțul de lipscănie nu se dezvoltă doar în București, ci și în Craiova, Slatina, Râmnicu Vâlcea și Caracal, unde avem și astăzi străzi numite ”Lipscani”.

Acest comerț româno-german a născut o clasă de bancheri autohtoni care în timp a pus bazele instituțiilor României modern.

Exemplu: Gheorghe Coemgiopolu, născut la 1819 în București, a devenit comerciant de stofe de lipscănie și proprietarul unui atelier de croitorie pentru bărbați, pe actuala Stradă Șelari. Trăind în epoca marilor schimbări vestimentare, a adus doi croitori germani. În mai puțin de 10 ani,  toată protipendada Bucureștilor se îmbrăca de la Coemgiopolu, care devine cel mai bogat negustor de lipscănie din București. În 1850 devine mare staroste peste toate corporațiile negustorești.

Strada Smârdan se numea inițial ”Ulița Nemțească”

În general, pe când instituțiile statului român modern încă nu existau, acești negustori de lipscănie asigurau un comerț de nivel European și țineau în contact Țările Române cu tot ce se întâmpla în Occident, cu modernitatea.

Statul român modern preia comerțul cu Leipzig, iar în anul 1859 schimburile comerciale cu Bucureștiul se ridică la două milioane de taleri. Încep să se deschidă culoare de emigrație dintre orașele românești și cele germane.

Deja între anii 1830 și 1877, în centrul Bucureștiului, în vecinătatea Străzii Lipscani a existat și ”Ulița Nemțească”, care în 1878 devine Strada Smârdan. La 1900, comunitatea germană din București se ridica la 2.972 de membri, cei mai mulți medici, bancheri, ingineri, mecanici, pictori, croitori etc.,

Tot în anul 1900, strada Lipscani devine city-ul bancar al României. Această dezvoltare conduce, în 1918, la transformarea ”României” în ”România Mare”…

Tags: comerțlipscaniRomânia

Strategia STB

Priorități STB 2020

Stb-Sindicat

Prin unitate ajungem departe!

Categorii articole

  • Comunicate
  • Despre noi
  • Info sindicat
  • Istoric
  • Lumea transportatorilor
  • Mozaic
  • Reporter STB
  • Turism

Link-uri utile

  • DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
  • ADEVERINȚĂ ANGAJATOR
  • DESCARCĂ ADOBE READER
  • PMB
  • STB SA
  • MDRAP
  • ANRSC
  • UITP
  • MINISTERUL MUNCII
  • POLITICA COOKIES

Date contact

Sindicatul Transportatorilor din Bucuresti (STB)

Adresa: Calea Dudeşti nr. 184, sector 3, Bucureşti

Tel: 0786.285.998

E-mail: contact@stb-sindicat.ro

© 2020 STB Sindicat - Site dezvoltat de Solutii si servicii IT

No Result
View All Result
  • Acasa
    • Despre noi
      • Strategia STB
      • Priorități 2019 – 2020
    • Conducerea STB
    • Istoric STB
  • Munca in STB SA
    • Reporter STB
    • Lumea transportatorilor
  • Ultima ora
    • Info sindicat
  • Turism
  • Mozaic
  • Contact
  • Legislatie
    • Legislatia muncii
    • HCGMB
  • Pagina membrilor

© 2020 STB Sindicat - Site dezvoltat de Solutii si servicii IT

error: Conținutul este protejat !!
Acest site foloseste cookies pentru a oferi utilizatorilor o experienta cat mai placuta.AcceptDetalii cookies