Se poate spune fără nicio reținere că Mărțișorul este o sărbătoare de suflet a poporului român. Moștenirea aceasta se pierde în negura vremilor și a străbătut timpul fără a-și pierde baza spiritual: bucuria reînvierii naturii – venirea primăverii.
Adriana Kircal, conducător de autobuz la STB SA: „Mărțișorul are foarte multe înțelesuri, dar eu îl văd așa: un simbol al primăverii, al renașterii”. Simplu și clar!
Din punct de vedere științific, conform descoperirilor arheologice şi literaturii de specialitate, sărbătoarea mărţişorului celebrează venirea primăverii în această zonă a lumii de aproximativ 8.000 de ani.
„Mărţişorul este o sărbătoare moştenită de la traci şi e răspândită în întregul bazin balcanic, din Albania până în Ucraina, şi din România până în Grecia”, a spus muzeografa Oana Halpern, specialist etnograf în cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. „Este vorba despre mărţişoare albe şi roşii, din lut, găsite în situri arheologice din România”.
Cele mai cele mai răspândite legende legate de Mărțișor sunt cele legate de Dragobete, Baba Dochia sau de mitul sacrificiului – respective lupta dintre frig și cald, dintre întuneric și lumina.
Dincolo de aceste tradiții uitate, care sunt acum doar niște date tehnice, iată un alt înțeles al primei zile calendaristice a primăverii:
„Cel mai frumos 1 Martie a fost atunci când la școală ni s-au dat să facem, să pregătim noi, mărțișoare și felicitări de 1 și 8 Martie pentru mame. Cel mai frumos a fosta momentul când acel mărțișor, făcut de mâna mea, i l-am dat mamei” – Adriana Kircal, conducător de autobuz la STB SA.
