România trece prin momente foarte grele din cauza crizei Coronavirus. Marți seara, țara noastră s-a decuplat de la prevederile CEDO. Vă prezentăm mai jos ce înseamnă acest lucru.
Grupul de Comunicare Strategică a transmis, marți seară, printr-un comunicat de presă, că reprezentanții grupului au înștiințat Consiliul Europei că România s-a decuplat de la prevederile CEDO exclusiv pentru gestionarea crizei de coronavirus și că au explicat, de asemenea, contextul în care, în 16 martie, a fost instaurată starea de urgență:
”În cadrul procedurii de notificare a Secretarului General al Consiliului Europei, România a transmis textul Decretului nr 195 din 16 martie 2020, precum și traducerea sa în limba engleză. Prin punerea la dispoziția Consiliului Europei a întregului text al Decretului au fost furnizate informațiile necesare privind drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se limitează în scopul exclusiv al gestionării crizei generate de răspândirea virusului SARS-CoV-2, drepturi explicit menționate în cuprinsul art. 2 al Decretului Prezidențial. Totodată, notificarea a inclus informații privind contextul instaurării stării de urgență, fiind subliniat caracterul excepțional al măsurilor luate, care privesc limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și durata pentru care a fost decretată starea de urgență”, se arată în comunicatul transmis de GCS.
Comunicatul integral al GCS:
- ”Facem precizarea că, potrivit art. 15 din Convenție, în caz de ”(…) pericol public ce amenință viața națiunii, orice Înaltă Parte Contractantă poate lua măsuri care derogă de la obligaţiile prevăzute de prezenta Convenţie, în măsura strictă în care situaţia o impune şi cu condiţia ca aceste măsuri să nu fie în contradicţie cu alte obligaţii care decurg din dreptul internaţional”.
- Pe cale de consecință, pentru adoptarea unor astfel de măsuri nu este necesară obținerea vreunei aprobări de la Secretarul General al Consiliului Europei, statele părți la Convenție având deplina suveranitate de a adopta măsurile pe care le apreciază de cuviință în astfel de situații excepționale (cu limitările stabilite prin Convenție).
- Singura obligație ce incumbă autorităților statelor părți este de a informa pe deplin Secretarul General al Consiliului Europei despre măsurile de această natură adoptate, conform art. 15 alin. 3.
- Totodată, menționăm că organismul jurisdicțional stabilit în baza Convenției, respectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, își menține competența de a se pronunța în orice situație dată cu privire la măsurile adoptate de România în acest context”.
Ce libertăți se suspendă, conform Decretului 195/2020 privind instaurarea stării de urgență:
”Art. 2. Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi:
a) libera circulație;
b) dreptul la viață intimă, familială și privată;
c) inviolabilitatea domiciliului;
d) dreptul la învățătură;
e) libertatea întrunirilor;
f) dreptul de proprietate privată;
g) dreptul la grevă;
h) libertatea economică.
Cadrul juridic al stării de urgență este reglementat de OUG 1/199. Acesta spune , la art. 20:
”Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenta, autorităţile civile şi militare au următoarele atribuţii şi raspunderi:
a) sa întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduala a capacităţii de lupta, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;
b) sa dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi sa procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le detina; sa dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi sa instituie paza acestora;
c) sa limiteze sau sa interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi sa elibereze, în cazuri justificate, permise de libera circulaţie;
d) să efectueze perchezitii oriunde şi oricând este nevoie;
e) să efectueze razii;
f) sa exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestatiilor sau marsurilor;
g) sa evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenta persoanele a căror prezenta nu se justifica;
h) sa dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi sa ţină evidenta acestora;
i) sa protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masa, indiferent de natura şi de forma de proprietate, sunt obligate sa transmită, cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
j) sa dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburantilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
k) sa suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
l) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a statiilor de alimentare cu apa, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţa naţionala; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentarii cu gaze, energie şi apa potabilă, după caz;
m) sa dispună rationalizarea alimentelor şi a altor produse de stricta necesitate;
n) sa emita ordonanţe militare;
o) sa interzică circulaţia rutiera, feroviara, maritima, fluviala şi aeriană pe diferite rute;
p) dreptul de a ordonă unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.