O informație privind implicarea Statelor Unite în realizarea unei autostrăzi care să lege Constanța din România de Gdansk din Polonia a inflamat presa românească. După răspândirea informației, au apărut vocile care au declarat sus și tare că așa ceva nu se poate, este utopia, o autostradă care să treacă din România prin Ucraina, apoi să continue prin Polonia… nu există! Occidentalii nu ar construi niciodată ceva într-o zonă instabilă, controlată de ruși! Și totuși…
Într-un articol al revistei ”Drumuri/Poduri” editat de Asociația profesională de drumuri și poduri din România, se arată că luna viitoare se împlinesc 52 de ani de la prezentarea ”Studiului general privind construirea în perspectivă a unei rețele de autortăzi în România”. Prezentarea a avut loc în cadrul conferinței de drumuri din Sinaia, în noiembrie 1968. Același proiect a fost prezentat și la sesiunea științifică a Institutului Politehnic din Timișoara, în mai 1970. Era partea românească din Trans-European Nord-South Motorway (TEM) care leagă rețelele rutiere din Asia, Africa și Europa, conform înțelegerilor internaționale de la vremea respectivă, care au rămas și astăzi în vigoare, și vor rămâne până se vor materializate.
Pe baza acestui studiu au fost întocmite, între anii 1970 și 1972, studiile tehnico-economice vizând realizarea unei rețele de 3.200 de kilometri de autostrăzi în țara noastră. Ce să vezi: acele studii se suprapun perfect peste cele postdecembriste, pentru care statul român a plătit bani grei în urma unor ”licitații publice” cu firme private. Practic, vechile studii au fost luate din arhivele IPTANA, firma socialistă care le-a realizat, și au fost vândute statului român, adică fostului proprietar, ca noi!
Aceste documente s-au tot înnoit, din doi în doi ani, sub formă de studii de fezabilitate, respectiv au trecut din mână în mână pe bani publici, de la firmă la firmă. Iar statul a tot cumpărat asemnea documentație pe care el însuși a creat-o cu 52 de ani în urmă.
În fine, țara noastră trebuie să realizeze, conform planului TEM, pe care l-a semnat la nivel internațional, cinci autostrăzi principalte până în anul 2030.
Este vorba, în primul rând, de A1 (București – Nădlac), pe care o bibilim de 40 de ani. Apoi autostrada Timişoara – Moraviţa (Serbia), ruta Lugoj-Calafat-Bucureşti, traseul Bucureşti – Focşani–Suceava–Siret şi ruta Sebeş-Turda-Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni.
Toate aceste rute trebuie să aibă profil de autostradă, teoretic, peste 10 ani, conform cerinţelor internaționale. Nici una nu este încă gata, deşi UE ne pune la dispoziţie 80% din banii necesari.
Trebuie menţionat că traseul Lugoj-Calafat va face parte din Via Carpatia, care va lega Grecia de Finlanda (prin Polonia) – nu întâmplător s-a construit podul peste Dunăre la Calafat. Această autostradă va fi legată de Constanța, prin A2 și, iată, idea americană de a lega Constanța de Gdansk nu este utopică deloc…
De asemnea, tronsonul Giugiu-Bucureşti-Albiţa va face parte din ”Autostrada inelară a Mării Negre”, traseu rutier care va trece prin toate ţările riverane acestui bazin maritime, inclusiv Rusia. În paranteză fie spus, rușii au început déjà să contruiască partea lor din această cale rutieră.
