Primii kilometri de Drum Expres din România ar putea fi deschişi circulaţiei până la sfârşitul anului sau cel mai târziu la primăvară, lotul doi al Drumului Expres Craiova- Piteşti fiind la peste 90 % stadiu fizic de execuţie. Tronsonul dintre Balş şi Slatina unde lucrează constructorul român UMB are o lungime de 40 de kilometri cu profil de Drum Expres, foarte aproape de cel al unei autostrăzi, spun guvernanții. Ceea ce deosebeşte un Drum Expres de o Autostradă este lăţimea benzii de circulaţie, mai îngustă cu 25 cm. şi lăţimea benzii de urgenţă, 1,5 metri faţă de 3 metri la autostradă.
Ministerul Transporturilor a solicitat ,,Internelor” încă din vară ca, limita de viteză pe drumurile expres să crească de la doar 100 de km/h. la 120 km/h. respectiv de la 130 la 140 km/h. pentru autostrăzi, arată un document pe care l-a consultat Economedia.
Fostul ministru Cătălin Drulă (în calitate de co-iniţiator) a depus săptămâna aceasta la Senat un Proiect de Lege pentru creşterea limitei de viteză la 120 km/h.
Ce spune legea actuală?
Articolul 49 din Codul Rutier (OUG 109/2002) stabileşte următoarele limite de viteză în afara localităţilor : 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe Drumurile expres şi Drumurile Naţionale Europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de şosele.
Care este pericolul?
”Lucrez în contrucţia de drumuri din 1967, am proiectat prima autostradă din această ţară şi pot să vă spun că la vremea respectivă (1967-1972) o armată de specialişti a calculat că România are nevoie de 3.400 de kilometri de autostradă. Brusc, în anul 2014, noul Master-Plan a renunţat la autostrăzi, şi le-a înlocuit, în mare parte, cu 2.200 de kilometri de drumuri expres. Grav este că planul prevede ca pe aceste căi rutiere să se circule cu viteza de 120 de kilometric pe oră. Aceasta este o crimă”, arată inginerul Gheorghe Buruiană în revista ‘’Drumuri şi poduri’’, editată chiar de CNAIR.
Proiectantul de şosele a explicat faptul că drumurile expres, cu două benzi pe sens, au, conform Normativului AND 598/2013, o lăţime a benzii de drum de 3,5 metri. Nu au bandă de urgenţă şi au acostament de pământ sau piatră. Pe aceste drumuri se circulă cu viteza legală de 80 până la 100 de kilometri pe oră, ca pe oricare drum ordinar din afara localităţilor.
Pentru viteze mai mari de 100 de kilometric la oră, adică 120, 130, 140 de kilmetri la oră, lăţimea unei benzii trebuie să fie de cel puţin 3,75 metri, conform Normativului PD 162/2002, altfel drumul pune în pericol viaţa participanţilor la trafic – spune specialistul. De asemnea, trebuie să aibă bandă de refugiu de lățimea unei benzi de drum. Astfel, marele plan de modenizare a căilor rutiere din România, la care s-a lucrat mai mulţi ani, este, de fapt, gândit greşit din start şi, ceea ce este mai grav, asemenea greşeli conduc, spune ing. Gheorghe Buruiană, la creşterea numărului de accidente din cauza vitezei mari pe benzi înguste care nu au refugiu conform standardelor.
”Transformă drumurile în cimitire”
”Faptul că se prevede circulaţia cu viteze de 120 de kilometri la oră pe drumuri expres este o adevărată tentativă de genocid, transformă drumurile în cimitire. Nu este suficient spaţiu de siguranţă între maşini, pentru viteze mari. Nu că o spun eu, o spun legile lui Newton”, a explicat specialistul.
