Aproximativ
150 de milioane de oameni au căzut pe scara economică în anul 2020, primul
regres în trei decenii, din cauza crizei provocate de pandemia de coronavirus,
scrie Bloomberg.
Unul dintre cele mai semnificative trenduri economice ale ultimelor decenii a
fost apariția clasei de mijloc la nivel global. Așteptarea era ca în viitor
cohorta aceasta de consumatori să crească încontinuu, pe măsură ce creșterea
veniturilor din statele aflate în curs de dezvoltare va ridica din sărăcie
milioane de oameni anual. Aceasta era premisa pentru planurile de afaceri ale
multinaționalelor și strategia investitorilor de pe burse.
Numai că pandemia a răsturnat această logică.
Pentru prima dată din anii 1990 încoace, clasa de mijloc la nivel global a
scăzut în 2020, potrivit unei estimări a Pew Research Center.
Aproximativ 150 de milioane de oameni, echivalent
cu populația combinată a Marii Britanii și Germaniei, au regresat pe scara
socio-economică.
Cele mai mare scăderi sunt în Asia de Sud și Africa Sub-Sahariană. În
India, clasa de mijloc s-a redus cu 32%, potrivit datelor, în vreme ce în China
declinul a fost de 4%.
Definirea clasei globale de mijloc este de mult
timp o problemă. Pew Research Center, care cercetează problema de zece ani,
definește clasa de mijloc drept populația care câștigă între 10 dolari și un
cent și 20 de dolari pe zi.
În analiza Pew, există o categorie separată, respectiv clasa superioară de mijloc,
care câștigă între 20 de dolari și un cent și 50 de dolari pe zi. Totuși,
Bloomberg notează că 50 de dolari pe zi sunt mai puțin decât salariul minim din
SUA, unde un muncitor care lucrează opt ore ia 7,25 de dolari pe oră, adică 58
de dolari pe zi. Această sumă este însă taxabilă. Alții, precum Brookings
Institution, au extins definiția astfel încât să includă clasa medie în plaja
dintre 10 și 100 de dolari câștigați pe zi.
Luate împreună, clasa de mijloc și cea medie superioară cuprind 2,5 miliarde de
oameni, adică o treime din populația globului. India va termina anul 2021 cu un
Produs Intern Brut (PIB) cu 5,2% mai mic decât dacă pandemia nu ar fi existat,
potrivit estimărilor Bloomberg Economics. În Indonezia, diferența este 9,2%, în
vreme ce în Filipine, decalajul este de 16,5%.
Spre comparație, în Statele Unite, diferența între
PIB-ul pe acest an și cel care ar fi existat dacă pandemia nu ar fi avut loc
este de doar 1,6%.
Mai mult, vaccinarea este mult în urmă în statele mai sărace față de cele bogate, notează
Bloomberg. De asemenea, băncile încep să se întrebe dacă creditarea de dinainte
de pandemie către populație și firme se va întoarce împotriva lor prin
creșterea creditelor neperformante, care nu mai pot fi rambursate. Din această
cauză, băncile ar putea stopa creditarea, ceea ce va amâna și mai mult
refacerea economică. În anumite țări, guvernele ar putea trece la austeritate din
cauză că nu își mai permit să crească datoria. Și în timp ce inflația este
scăzută în SUA și Europa, în țări precum Brazilia, prețul alimentelor crește.
Economia globală „se bifurcă”, spune Carmen
Reinhart, economistul-șef al Băncii Mondiale.
În India,
21 de milioane de locuri de muncă s-au pierdut între aprilie și august 2020,
potrivit Centrului pentru Monitorizarea Economiei Indiene. Clasa de mijloc a
Indiei s-a redus cu 32 de milioane de oameni, echivalentul a 60% din scăderea
mondială înregistrată pentru persoanele care câștigă între 10 și 20 de dolari
pe zi.
În Africa de Sud, 1,4 milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar șomajul a ajuns la o rată record de 32,5%, conform sursei citate. Potrivit statisticilor, doar unu din patru sud-africani poate fi considerat ca făcând parte din clasa medie sau elită, restul fiind clasificați drept în sărăcie cronică sau clasa vulnerabilă de mijloc.
În Thailanda, turismul reprezenta o cincime din PIB. Dar turismul a afectat puternic sectorul, în ciuda eforturilor guvernului de a promova pachete „COVID-safe”. Banca Thailandei se așteaptă ca anul acesta țara să primească doar trei milioane de vizitatori, jumătate din cât a avut în 2020 și mai puțin de o zecime din cele 39,9 milioane înregistrate în anul 2019.
Ca atare, concluzionează Bloomberg, va dura ani până se va restabili gaura economică produsă de efectul coronavirusului asupra turismului.
(libertatea.ro)
