Un studiu al Institutului Sindical European arată că sectoarele economice care oferă salari mici și condiții de muncă precare duc lipsă de forță de muncă cu un nivel de calificare înalt. Acest studiu demonteză idea conform căreia muncitorii ar fi vinovați pentru competența slabă a forței de muncă și arată clar că nivelul de calificare este direct proporțional cu interesul pe care și-l dă angajatorul față de nivelul de pregătire al angajaților săi și de nivelul de salarizare al acestora.
În contextul „Anului european al competențelor ”, planul de comunicare al Uniunii Europene pentru 2023, care vizează reducerea penuriei de forță de muncă, dezbaterea publică este mai mult ca niciodată axată pe ideea unei nepotriviri a profilurilor lucrătorilor cu nevoile angajatorilor. Rata locurilor de muncă vacante în Europa este acum la niveluri record: mai mult de un sfert dintre companii s-au plâns în 2022 de o lipsă de forță de muncă care le afectează producția.
Însă în fața argumentului lipsei de competențe în rândul lucrătorilor europeni, foarte des invocat de angajatori, Institutul Sindical European (ISE) – centrul de cercetare și formare al Confederației Europene a Sindicatelor (CES) – propune o interpretare complementară. Într-un studiu publicat la jumătatea lunii aprilie, ISE arată că penuria record de forță de muncă se agravează odată cu deteriorarea salariilor și a condițiilor de muncă.
Astfel, deficitul de personal a crescut mai mult în sectoarele care oferă salarii mici și este mai accentuat în medii și posturi care nu sunt preocupate de cererea de competențe ridicate. În plus, între 2019 și 2022, deficitul de forță de muncă a crescut cel mai mult în zonele care oferă condiții dificile de muncă. Lipsa actuală s-ar putea dovedi a fi o lipsă de oameni dispuși să facă o muncă grea, prost plătită, rezumă autorul studiului.
O respingere tot mai mare a condițiilor proaste de muncă
Penuria de forță de muncă specifică anumitor sectoare reflectă astfel o tendință a lucrătorilor de a părăsi posturi mediocre: forțați cu fracțiune de normă, contracte scurte, lipsă de autonomie în îndeplinirea sarcinilor, presiune, orar eșalonat, cerere de flexibilitate în disponibilitatea acestora. Domeniile profesionale care oferă aceste condiții de muncă și-au văzut deficitul de angajați crescut mai mult decât celelalte, la fel ca și sectoarele în care lucrătorii câștigă mai puțin de 60% din venitul mediu, salariul minim pe care UE vrea să îl impună la nivel comunitar. Studiul menționat face parte dintr-o campanie sindicală pentru a asigura transpunerea rapidă a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în UE. Această directivă urmărește să consolideze salariile minime în statele membre ale UE și să stimuleze negocierile colective privind salariile.
Este timpul ca politicienii europeni să înțeleagă faptul că angajații nu mai vor să lucreze în condiții proaste pentru salarii mici.
Problema competențelor, relevantă pentru anumite sectoare
Confruntați cu lipsă de forță de muncă, angajatorii și Comisia Europeană par să se orienteze în două direcții: creșterea competențelor lucrătorilor și facilitarea mobilității lucrătorilor imigranți. Aceste soluții nu sunt însă suficiente pentru calitatea locurilor de muncă, subliniază studiul.
În timpul dezbaterilor tripartite la Summit-ul social din martie 2023, s-a estimat că 50-60% din forța de muncă nu are abilitățile de care au nevoie industriile europene și nu li se oferă oportunitatea de a se forma pentru a dobândi aceste abilități. Un exemplu elocvent îl oferă tehnologiile informației și comunicațiilor.
În ceea ce privește apelul pentru lucrători imigranți, se atrage atenția asupra unei probabile soluții false, în măsura în care sectoarele profesionale care se confruntă cu deficite sunt adesea aceleași în fiecare țară din Europa. Un alt risc: deoarece acești lucrători imigranți sunt adesea supracalificați și subplătiți pentru aceste locuri de muncă, afluxul lor ar putea avea un efect negativ asupra calității generale a condițiilor de muncă și a salariilor.
Negocieri colective pentru salvarea lipsei de personal
În fața acestor observații, CES reamintește necesitatea creșterii puterii negocierilor colective. De asemenea, solicită UE să condiționeze anumite ajutoare financiare acordate companiilor care oferă personalului lor pregătire, salarii și condiții de muncă mai bune, garantate prin contracte colective. Acest lucru este în conformitate cu cererea privind condiționalitatea ajutorului public
pentru întreprinderi.
Aceste măsuri ar putea duce la o schimbare a relației dintre angajatori și angajați. ISE reamintește o idee fundamentală în lupta pentru drepturile lucrătorilor este o piață a muncii unită în care lucrătorii să aibă mai multe opțiuni și să fie capabili să respingă anumite locuri de muncă.