Cea mai veche referire la Ziua Păcălelilor pare a fi, potrivit Museum of Hoaxes, un fragment dintr-un poem flamand din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie. Precursor al April Fools’ Day – Ziua Păcălelilor în variantă autohtonă – ar putea fi Festivalul Hilaria (un festival roman), care se desfăşura pe 25 martie, şi Medieval Feast of Fools, care se desfăşura pe 28 decembrie, o zi care încă este marcată în unele ţări de limbă spaniolă.
O altă explicaţie a acestei zile a ar fi că, în urmă cu câteva sute de ani, oamenii sărbătoreau Anul Nou de 1 Aprilie. Înlocuirea vechiului calendar cu cel nou a creat confuzii, iniţial unii oameni neputând să se adapteze schimbării: ei sărbătoreau Anul Nou pe data de 1 Aprilie în loc de 1 ianuarie şi, din acest motiv, au fost numiţi „April Fools”.
În Franţa, Belgia, Italia şi Olanda o tradiţie de Ziua Păcălelilor – numită „poisson d’avril”, „pesce d’aprile!”, respectiv „aprilvis” (peştele lui aprilie) – constă în lipirea unui peşte din hârtie pe spatele unei persoane fără ca aceasta să-şi dea seama. Acest obicei se pare că datează din secolul al XVI-lea.
Sărbătoarea „poisson d’avril” este încă marcată şi în Canada, dar şi în Portugalia şi Spania. Din zonele francofone, această sărbătoare s-a extins şi în zonele olandeze şi flamande, sub denumirea „aprilvis”.
În Marea Britanie, Ziua Păcălelilor este marcată în anumite zone timp de două zile, persoana păcălită fiind numită „noddy”, în timp ce, în Scoţia, Ziua farselor este denumită în mod tradiţional „Hunt-the-Gowk Day” („gowk” în sensul de prostănac, nătărău), având însă şi o altă semnificaţie – cea de sosire a primăverii (April cuckoo).
În Polonia, ziua de 1 aprilie este una în care oamenii fac glume şi farse, iar „activităţile serioase” sunt de evitat. În Danemarca, 1 mai este cunoscută ca „Maj-kat” („May-cat” şi ca o zi a glumelor). O semnificaţie similară are ziua de 1 mai şi în Suedia. Însă atât danezii, cât şi suedezii obişnuiesc să sărbătorească şi April Fools’ Day („aprilsnar”), în timp ce Ziua Păcălelilor de 1 mai este mult mai puţin celebrată de aceştia.
În Spania, sărbătoarea „peştele lui aprilie” („pescado de abril”) a fost preluată pe filieră franceză, spaniolii având şi propria lor zi a păcălelilor, pe 28 decembrie. Pe 28 decembrie, spaniolii marchează „Dia de los Santos Inocentes” („Day of the Holy Innocents”/ „Masacrul Inocenţilor”), fuga în Egipt şi salvarea pruncului Iisus, considerându-se că Maria şi Iosif l-au salvat pe acesta printr-un „şiretlic”.
În unele ţări din sudul Statelor Unite se sărbătoreşte „The Week of Foolery” (Săptămâna farselor), care începe cu şapte zile înainte de ziua propriu-zisă a păcălelilor.
Este de aşteptat ca şi anul acesta April’s Fool să vină cu farse şi scenarii în presă, care mai de care mai elaborate, dar care au şi un iz de credibilitate.
În ultimii ani, Ziua Păcălelilor a fost un prilej pentru presa şi site-urile internaţionale să descreţească frunţile cititorilor îngrijoraţi de criza economică şi de problemele cu care se confruntă zilnic. Astfel, reţelele de socializare au încercat să îşi păcălească utilizatorii, anunţând introducerea unur noi servicii neverosimile, în timp ce unele site-uri au anunţat că îşi vor închide operaţiunile.
Totodată, de-a lungul anilor, presa internaţională a făcut farse de 1 aprilie, care au fost apreciate de cititori. Între acestea s-au numărat scaunul pentru câini de la Ikea, „lansat” pe 1 aprilie 2011, documentarul BBC cu pinguini zburători (1 aprilie 2008), burger-ul pentru stângaci lansat de Burger King (1 aprilie 1998).
Însă, în unele cazuri, răspândirea sărbătorii păcălelilor a avut un efect contrar. În loc să stârnească amuzamentul, unele publicaţii i-au făcut pe cititorii lor să nu mai aibă încredere în materialele publicate pe 1 aprilie.
