COVID-19: 15% din infectări sunt cadre medicale. Vârful epidemiei, așteptat după 22 aprilie
Cu
peste 800 de cadre medicale infectate cu noul coronavirus, adică circa 15% din
totalul cazurilor, autorităţile au decis militarizarea, rând pe rând, a
unităţilor medicale ce au ajuns adevărate focare de infecţie. În ultima
săptămână numărul cazurilor în România a crescut cu 18,9% faţă de săptămâna
precedentă, cu 1 din 8 cazuri înregistrate fiind în rândul personalului
medical.
În contextul în care aproape 15% din totalul infecţiilor cu noul coronavirus se
înregistrează în rândul cadrelor medicale, autorităţile centrale au luat rând
pe rând decizia militarizării unităţilor medicale pentru a nu deveni adevărate
focare de infecţie. După spitalele judeţene din Suceava şi Arad, luni,
ministrul Sănătăţii a anunţat că şi Spitalul Judeţean din Focşani va avea o
conducere militară. „Ţinând cont de starea de aici, am decis ca managementul să
fie preluat de militari aduşi de la Braşov şi de aici, de la Spitalul Militar
din Focşani. Trebuie să vedem dacă putem reloca pacienţi la acest spital. Avem
început un proces de evaluare. A fost o anchetă epidemiologică scăpată de sub
control. Va fi testat tot personalul de la spitalul judeţean şi Ambulanţă.
Ancheta epidemiologică va fi reluată pentru fiecare caz. Era un manager în
subordinea ministerului şi faptul că a plecat într-o locaţie care nu e unitate
medicală este o problemă”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii. Decizia
acestuia vine în contextul în care 25 de cadre medicale sunt infectate cu
coronavirus, iar managerul, la rândul său depistat pozitiv, se izolase într-o
pensiune pusă la dispoziţie de către prefectură cadrelor medicale care puteau
evita astfel să-şi expună propriile familii riscului infecţiei.
Managerul Constantin Mândrilă, despre care ministrul Nelu Tătaru declara că „se
ascunde într-un hotel, unde a fugit cu calculatorul de la birou”, a fost dus
duminică la secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean, sub supravegherea
poliţiei. Acesta se afla la conducerea unităţii medicale încă din anul 2012,
numit de prefectul de atunci Marian Oprişan, în ciuda faptului că fusese
condamnat cu suspendare pentru furtul unor conserve de carne din Rezerva de
Stat destinate victimelor inundaţiilor pe când era secretarul Prefecturii
Vrancea.
Militarizarea Spitalului Judeţean din Focşani vine după decizia similară luată
în cazul Spitalului Judeţean din Suceava, militarizat în 2 aprilie, şi a celui
din Deva, militarizat miercurea trecută. Autorităţile au anunţat că, la nivelul
întregii ţări, nu mai puţin de 812 cadre medicale sunt infectate cu noul
coronavirus, mai mult de jumătate dintre acestea, 429, fiind din Suceava. Alte
103 sunt în Bucureşti, 35 la Hunedoara, la Arad sunt 44 şi în Neamţ, 34.
Medicii susţin că testarea şi furnizarea echipamentelor de protecţie rămân esenţiale pentru protejarea personalului medical. „Principalele măsuri rămân furnizarea de echipamente de protecţie, cât mai multe, şi testarea cât mai largă, atât a pacienţilor, cât şi a cadrelor medicale, alături de instruirea acestora din urmă cu privire la implementarea protocoalelor de protecţie”, a declarat Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor. Pe de altă parte, experţii din sistem atrag atenţia că o testare în masă a persoanlului medical nu reprezintă o soluţie. „Nu putem testa doar medicii, ar trebui să testăm întreg personalul medical din România ca această strategie să aibă un sens. Şi aici am vorbi de circa 150.000 de persoane. Deci practic vorbim de o strategie ce nu este realizabilă. Pentru că testarea în masă nu înseamnă că nu te poţi îmbolnăvi peste o zi sau două. Deci, o astfel de testare ar trebui realizată săptămânal. Eu unul nu cunosc nicio ţară care să fi încercat să adopte o astfel de strategie”, a declarat Alexandru Rafila , preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
De la cazuri izolate, la focar de infecţie
Adrian
Marinescu, medic infecţionist în cadrul Institutului Naţional de Boli
Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, acolo unde în urmă cu zece zile cinci
cadre medicale erau confirmate cu noul virus, susţine că prin neimplementarea
unor măsuri manageriale de siguranţă se poate transforma o unitate medicală cu
câteva cazuri izolate într-un focar de infecţie. „Într-adevăr, pentru cadrele
medicale există un risc mult mai mare de infecţie, dată fiind expunerea şi
contactul cu pacienţii infectaţi. Însă trebuie să facem distincţia între
existenţa unor cazuri izolate şi situaţia de a ajunge un focar de infecţie. În
primul rând, ţine şi de managementul unităţii medicale să ia măsurile necesare,
apoi, mai ales în cadrul spitalelor multidisciplinare, unde avem mai multe
circuite şi mai mulţi pacienţi cu diverse afecţiuni, riscul este cu atât mai
mare. Adeseori, percepţia corectă, şi anume că toţi pacienţii reprezintă un
factor de risc, nu este întotdeauna internalizată. Se ajunge astfel la situaţia
în care pacienţii care nu sunt consideraţi de risc să se intersecteze cu alţi
pacienţi şi să avem o înmulţire a numărului de cazuri. E nevoie de măsuri de
siguranţă pentru toate scenariile, inclusiv posibilitatea ca un medic să aducă
el însuşi din afară infecţia în cadrul unităţii medicale. Este deci necesară o
organizare a personalului medical astfel încât să existe un contact cât mai
redus între ei, să lucreze în grupuri mici, în ture separate pe cât posibil,
totul pentru a reduce riscul unei posibile răspândiri”, a precizat acesta.
Pe
de altă parte, alţi specialişti au subliniat faptul că nu trebuie să uităm
problemele cu care se confrunta sistemul nostru de sănătate înaintea acestei
crize. „Pe de o parte, era firesc să avem cadre medicale care să ia această
boală, mai ales dacă luăm în calcul particularităţile răspândirii acestui virus
în România, unde 250.000 de oameni au revenit în ţară şi astfel multe cazuri nu
au putut fi detectate, şi faptul că vorbim de un risc de infecţie de 1.000 de
ori mai mare faţă de cel al populaţiei generale. Însă cazul Suceava arată şi o
altă realitate. Nu doar că un sfert din decesele înregistrate sunt de acolo, că
un sfert din totalul cazurilor sunt de acolo, dar informaţiile vin mereu târziu
de acolo, testele se fac cu întârziere, iar ceea ce s-a întâmplat la Spitalul
Judeţean a fost la limita premedităţii – medicii obligaţi să vină împreună
pentru testare, pacienţii plimbaţi alandala. Un lung lanţ de erori ce explică
şi numărul mare de infectări în rândul medicilor. Rezultatul este că 8 din 10
decese înregistrate în judeţ au fost ale unor pacienţi veniţi în spital pentru
alte probleme. Trebuie să ne întrebăm totuşi şi dacă acei medici chemaţi
grămadă pentru testate nu puteau să se gândească la pericolul epidemiologic al
acelei situaţii. Să nu ne amăgim totuşi asupra situaţiei din România, spitalele
erau mizerabile şi înainte. Să nu uităm de infecţiile cu stafilococ auriu de la
Maternitatea Giuleşti de acum un an, ancheta ministerului spunea că medicii nu
au respectat cerinţele minime de igienă. La nivelul managerilor spitalelor
lipseşte o educaţie medicală, mulţi dintre ei nu se pricep să instituie măsuri
elementare de igienă. Din păcate, după momentul Colectiv, nu am reuşit ca
societate să tratăm această problemă, şi mi-e teamă că nu o vom face nici după
acest ultim moment de convalescenţă”, a declarat psihiatrul Gabriel Diaconu.
”Sper ca, începând din luna mai, să intrăm pe un trend descendent”
Raed
Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat că vârful
epidemiei este aşteptat după Sărbătorile de Paşte, subliniind că restricţiile
trebuie menţinute şi după acest moment. „Există o analiză care arată că va fi
cel mai probabil atins vârful chiar în perioada 22-26 aprilie, dar acest lucru
poate să se schimbe şi poate să se ducă mai încolo. La acest moment, vârful
este prevăzut către sfârşitul lunii aprilie, probabil începutul lunii mai”, a
precizat acesta. Estimarea a fost susţinută şi de Alexandru Rafila,
preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. „Numărul de cazuri de
coronavirus va creşte până la sfârşitul lunii aprilie. Eu sper ca, începând din
luna mai, să intrăm pe un trend descendent, inclusiv în privinţa numărului de
decese”, a precizat Alexandru Rafila.
900 de persoane vindicate
La începutul acestei săptămâni, bilanţul total al infecţiilor cu noul coronavirus a ajuns în România la 6.633, după confirmarea altor 333 de cazuri noi. Peste 300 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte 231 erau internate la secţiile de terapie intensivă, într-o creştere uşoară faţă de ziua precedentă. De asemenea, peste 900 de persoane infectate cu noul virus au fost declarate vindecate şi externate de la începutul pandemiei. Pe teritoriul României, peste 24.000 de persoane se află în carantină instituţionalizată şi peste 71.000 în izolare la domiciliu.
Suceava rămâne judeţul cu cele mai multe cazuri din ţară, cu 1.731 de persoane testate pozitiv pentru noul coronavirus. De asemenea, Municipiul Bucureşti are un număr ridicat de cazuri, 774, cu 23 mai multe decât erau înregistrate duminică, iar judeţele Hunedoara şi Timiş au înregistrat un număr ridicat de cazuri, 303 şi respectiv 300 de cazuri.
Medic infectat, cercetat penal pentru că a încălcat măsura
izolării
Un
medic rezident al Spitalului Militar Central Bucureşti, testat pozitiv la noul
coronavirus, este cercetat penal pentru că a încălcat măsura izolării la
domiciliu. Tânărul în vârstă de 37 de ani a fost găsit la locuinţa socrilor,
sâmbătă seara, în comuna buzoiană Mărăcineni. „În seara zilei de 10 aprilie,
Direcţia de Sănătate Publică Buzău a fost înştiinţată de către medicul
infecţionist al Spitalului Militar Central Bucureşti despre existenţa unui
medic, al unităţii sanitare menţionate, în vârstă de 37 de ani, căruia
rezultatul testului recoltat i-a ieşit pozitiv, după o perioadă de izolare la
domiciliu impusă. Persoana în cauză s-a dovedit necooperantă şi a refuzat ideea
internării voluntare în orice unitate sanitară din Bucureşti sau din Buzău,
invocând posibilitatea de tratament a persoanelor asimptomatice la domiciliu”,
a transmis Prefectura Buzău. Sub supravegherea forţelor de ordine, medicul a
fost preluat cu izoleta şi adus în Capitală, fiind internat la Spitalul „Victor
Babeş”. Pe numele bărbatului, anchetatorii au deschis dosar penal sub acuzaţia
de zădărnicire a combaterii bolilor.
