Într-un
interviu recent, economistul Daniel Dăianu sublinia faptul că după momentul ”Coronavirus”
omenirea se va confrunta cu o recesiune economică severă. Acest lucru este
inevitabil. ”Este ca la război, în sensul că se intra într-un alt regim de
funcţionare a economiilor”, a spus Daniel Dăianu.
Este țara noastră pregătită pentru acest război?
”România are interesul ca UE să acţioneze cât mai solidar în momente de mare restrişte. Dar, în largă măsură, trebuie să ne descurcăm cu resursele noastre”, a mai spus Daniel Dăianu.
Resursele noastre? Care sunt resursele noastre? Datele din Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România conduc la o cifră șocantă: țara noastră stă pe zăcăminte în valoare de 1.241 de miliarde de euro! Cum procedăm?
“România este pe locul 4 în Europa la capitolul resurse minerale. În următorii ani, industria extractivă va exploda în Uniunea Europei și în Statele Unite, iar în acest context, trebuie să fim pregătiți pentru reluarea mineritului în avantajul național. În prima fază se va inventaria, apoi se va proiecta o strategie, pentru că suntem rămași în urmă în domeniul extractiv chiar și față de țările din zonă care sunt mai sărace în resurse”, a spus Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României.
Spusele specialistului sunt întărite de Enciclopedia Economiei Resurselor Minerale din România, care la pagina 28 prezintă un tabel cu principalele rezerve de resurse minerale, pe cantităţi.
Astfel, avem rezerve de 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul actual de 61 de euro pe tonă, ar însemna un “potenţial naţional” de 170,8 de miliarde de euro. Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 103 de euro pe tonă, dau 92,7 miliarde de euro.
Zăcămintele
de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, la o concentraţie de
minimum 16% cupru curat; la preţul de 3.000 de euro pe tonă de curpu curat, ar
reprezenta 271 de miliarde de euro.
Sarea, în cantitate de 4.000 de milioane de tone, la preţul de 1 leu/25 de kilograme, dă 35,6 miliarde de euro. Zăcămintele de aur, (6.000 de tone în zăcământ), valorează aproximativ 271 de miliarde de euro. Menționăm că am folosit la calcule paritatea 4,844 de lei pentru un euro, conform BNR.
Minereurile
polimetalice sunt şi ele foarte bogate. Într-o tonă de minereu polimetalic se
găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de
grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame
de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu. Conform Enciclopediei Resurselor
Minerale, în România există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice.
Preţul mediu al acestor metale este 38 de euro kilogramul. Făcând înmulţirile
de rigoare, aflăm că există 900 de tone de molibden în zăcământ, de exemplu, la
preţul total actualizat de 34.335.000 de euro.
Alt exemplu: avem 450.000 de tone de arseniu în zăcământ, la valoarea de 17,167 miliarde euro – desigur, preţul mediu al pieţei.
În fine, preţul total la polimetale se ridică undeva la 30,6 miliarde de euro.
La capitolul petrol şi gaze, estimările sunt relative, ţinând cont de faptul că nu ştim cu exactitate ce conţine platforma continentală a Mării Negre. Oricum, estimările arată că încă am avea rezerve de petrol în valoare aproximativă de 179,7 miliarde de euro şi rezerve de gaz metan ce s-ar ridica la aproximativ 28,7 miliarde de euro.
Aşadar, în total, valoarea zăcămintelor minerale în România s-ar ridica la peste 1.241 de miliarde de euro. Nu am pus apa, uraniul și alte câteva tipuri de rezerve strategice.
Dar… Românian nu mai are industrie extractive și nici industrie prelucrătoare de zăcăminte. Cum au dispărut? Aici este o altă discuție.
Oricum, pe scurt, se poate aplica fraza inventată de revista Cațavencu: ”Avem o țară, cum procedăm?”
