Ziua de 23 August este plină de semnificații pentru România. În această zi s-a semnat, în anul 1939, pactul Ribbentrop-Molotov, prin care URSS a luat României Basarabia. Tot pe 23 August, dar în 1944, România a întors armele împotriva Germaniei. Însă 23 August mai are o semnificaţie foarte importantă pentru români, despre care se vorbește puțin. E ziua bătăliei de la Călugăreni.
Imediat după urcarea pe tron, Mihai Viteazul a dus o amplă campanie de eliberare de sub turci, în contextul în care în 1594 a luat fiinţă Liga Creştină condusă de Imperiul Habsburgic. Rudolf al II-lea era, la acea vreme, împărat doar cu numele, de aceea s-a gândit că o cruciadă antiotomană i-ar întări poziţia în zonă şi a încurajat unitatea de acţiune a celor trei ţări de pe teritoriul fostei Dacii. Mihai Viteazul, domnul Munteniei, şi Aron Vodă, domnul Moldovei (fiul lui Alexandru Lăpuşneanu, poreclit de boieri “cel cumplit”), au pornit campanii militare antiotomane la Bucureşti şi Iaşi, Giurgiu, Brăila, Hârşova, Târgul de Floci, Silistra, Putineiu, Stăneşti, Şerpăteşti, Rusciuc, Tighina (Bender), Chilia, Cetatea Albă şi Ismail. Cum cele trei ţări ale fostei Dacii erau în acel moment “cămara cu alimente” a Imperiului Otoman, în special a Constantinopolului, trupele aflate pe frontul din Ungaria, care la vremea respectivă se afla sub ocupaţie turcească, au început să simtă privaţiunile. Este un exemplu despre cum foamea poate grăbi un război, cu urmări imprevizibile.
În
acest context, marele vizir Serdar Ferhad Paşa a pornit cu oastea împotriva
Ţării Româneşti şi Moldovei, pe 27 aprilie 1595. A început prin a construi un
pod pentru a-şi trece armata în Ţara Românească, dar din 7 iulie 1595 a fost
înlocuit de marele vizir octogenar Koca Sinan Paşa ( foto ) , care a pornit
spre Dunăre.
Mihai Viteazul a încercat să împiedice trupele
otomane să treacă fluviul şi a pornit ofensiva, atacând fulgerător Nicopole,
unde a nimicit o oaste formată din 1.300 de oşteni şi a distrus 1.000 de
corăbii.
De
aici, un corp de oaste s-a îndreptat spre Vidin, care a fost ars, iar altul,
spre Turtucaia, unde a făcut praf citadela. În urma acestei campanii, au fost
transmutaţi în Ţara Românească 16.000 de creştini. Pe data de 11 august, Sinan
Paşa a ajuns la Rusciuc, iar la 14 august a început trecerea Dunării pe un pod
de vase spre Giurgiu. Pe 22 august 1595, cele două oşti se aflau la o distanţă
mică una de alta, la Călugăreni. Bătălia s-a dat în data de 23 August, iar
încleştarea a rămas indecisă, deşi românii au capturat steagul cel mare al
turcilor şi au omororât mai multe paşale. Mihai s-a retras spre nord, unde a
primit ajutoare militare din Transilvania şi Moldova, apoi a reluat lupta şi a
eliberat Muntenia în totalitate. În decembrie 1596, Poarta otomană i-a trimis
recunoaşterea de domnie. De-acum, avea linişte la Dunăre şi putea să-şi
pregătească trupele pentru a intra în Transilvania…
