Federația Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice – România (FSTSP) a organizat vineri, 25 noiembrie 2022, în București, un eveniment-dezbatere pe tema legislației muncii.
Această acțiune s-a înscris în proiectul întâlnirilor periodice pe care FSTSP le organizează în localitățile în care activează sindicatele membre ale Federației pentru a dezbate probleme concrete ale salariaților din sfera dreptului muncii.
În ședința de vineri au fost anunțate principalele modificări ale Codului Muncii și Legii Dialogului Social, proiecte care urmează să fie adoptate de plenul Parlamentului.
Începând cu anul 2011, legislația muncii a devenit una extrem de ostilă mișcării sindicale din România, atât în ceea ce privește Contractele Colective de Muncă (CCM), cât și dreptul le grevă.
Acesta este și motivul pentru care, după cum lesne s-a putut observa, de 10 ani încoace mișcarea sindicală aproape că a dispărut din România, iar revendicările muncitorilor au fost reduse la tăcere.
Mai mult, orice acțiune grevistă a fost demonizată în presă și nimeni în țara noastră nu se întreabă, în acest moment, de ce a izbucnit o grevă. Se dă vina exclusiv pe angajați. De ce?
Au încurajat tacit greva pentru a putea face externalizări
Sub acest aspect, în cadrul întâlnirii de vineri s-a subliniat faptul că acel conflict din ianuarie, soldat cu sistarea muncii în STB SA, a avut la bază tăcerea premeditată a autorităților, atât a Primăriei Capitalei cât și a executivului Societății.
Intenția lor s-a dezvăluit ulterior: în urma conflictului de muncă, întreținut prin refuzul autorităților de a discuta cu protestatarii, au concediat sute de angajați și au externalizat – și vor mai externaliza -, servicii ale Societății, în detrimentul intereselor economice al STB SA.
În acest context, avocatul Costel Gîlcă, expert în probleme ale dreptului muncii, a evidențiat faptul că noile modificări ale legislației vor aduce o gură de oxigen sindicalismului românesc – dar nu vor rezolva punctele critice din acest domeniu.
Astfel, la negocierile CCM vor putea participa, alături de sindicatele reprezentative, și celelalte sindicate, mai mici, care funcționează în societate, precum și reprezentanții angajaților neafiliați sindical, dându-se astfel o putere mai mare angajaților în cadrul acestor negocieri.
S-a relaxat puțin și posibilitatea declanșării unei greve. Dacă până acum conflictul de muncă era redus la tăcere – în afara momentelor în care se negociază un nou Contract Colectiv, iar angajatorul refuză categoric și nejustificat propunerile sindicatelor -, noile formulări ale legislației vor da posibilitatea declanșării unor greve și împotriva „politicilor sociale” greșite ale guvernanților.
La dezbatere s-a menționat și faptul că în noua legislație a muncii apare termenul de ”victimizare”, care se referă la posibilitatea angajatului de a se apăra în fața încercărilor angajatorului de a-l obstrucționa, în orice formă, să își ceară drepturile.
De asemenea, se flexibilizează posibilitatea înființării de noi sindicate. Vor fi suficiente 10 semnături pentru înregistrarea unui nou sindicat.
Criț are deja un dosar penal de la sindicaliști
În cadrul întâlnirii s-a discutat și despre dosarele celor peste 200 de angajați concediați după conflictul spontan din ianuarie 2022. Dintre aceste dosare, aflate în instanță, au fost câștigate la fond 90, iar speranța este ca peste 90% din aceste procese să fie câștigate.
După ce dosarele se vor încheia prin decizii definitive, salariații implicați își vor primi drepturile și despăgubirile de la Societate.
Sindicatul Transportatorilor din București (STB) se va îndrepta apoi împotriva directorului general Adrian Criț, în instanță, pentru ca acesta să dea socoteală prejudiciului creat Societății de Transport București STB SA.
Pentru a rămâne în cadrul dosarelor din instanță, menționăm că STB a făcut o plângere penală împotriva primarului general Nicușor Dan și două plângeri penale împotriva directorului general Adrian Criț. Una din plângerile împotriva lui Criț s-a transformat deja în dosar penal.
