Un studiu al CFA România arată că 43% dintre români au spus că nu pot supravieţui fără împrumuturi de la rude sau prieteni şi chiar de la stat. De asemenea, două treimi dintre persoanele chestionate trăiesc doar din salariu sau pensie.
Asociaţia CFA România a derulat un chestionar care măsoară gradul independenţei financiare la români.
Conform acestuia, 43% dintre respondenţi sunt dependenţi financiar, ceea ce înseamnă că nu sunt pregătiţi pentru a face faţă unor cheltuieli neprevăzute, unei perioade fără venituri sau pentru perioada pensionării.
13%
dintre respondenţi au un grad mediu de independenţă financiară, iar numai 44%
pot fi consideraţi independenţi financiar. Acest lucru înseamnă că pot gestiona
majoritatea cheltuielilor neprevăzute şi investesc pentru perioada pensionării.
Chestionarul Asociaţiei CFA România face parte din iniţiativa
Generaţia I şi a urmărit măsurarea gradului de independenţă financiară, definit
ca posibilitatea de a putea gestiona cheltuieli neprevăzute, pierderea sau
diminuarea unei surse a venitului (i.e. salariu, pensie, etc.) sau
posibilitatea de a suplimenta pensia cu venituri proprii.
Răspunsurile
la chestionar ne arată faptul că, în cazul unor nevoi imediate 4 din 10 români
se văd nevoiţi să apeleze la familie / prieteni pentru ajutor, sau depind de
suportul statului. Majoritatea dintre aceştia conştientizează nevoia de a-şi
câştiga independenţa financiară, însă este îngrijorător că o pondere importantă
(15% din total respondenţi) oferă o importantă redusă obţinerii unei
independente financiare. Sunt, astfel cu atât mai predispuşi ca pe termen lung
să rămână dependenţi financiar şi să fie expuşi unor riscuri importante.
Doar 17% din
respondenţi au surse de venit multiple, având astfel o diversificare a
provenienţei veniturilor.
Pentru 64% dintre aceştia, singura sursă de venit este salariul sau pensia, în timp ce 6% nu au nicio sursă de venit lunar.
„Din
păcate, prea puţini dintre noi acordăm atenţie modalităţilor de obţinere a
independenţei financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin
care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne
regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare.
Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului
lunar de cheltuieli şi economisirea recurentă sunt primii paşi care trebuie
realizaţi. De asemenea este important ca resursele să fie investite pentru a
multiplica valoarea economiilor acumulate”, a declarat Mihai Purcărea, CFA –
Membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România.
Din punct de vedere
al nivelului avuţiei, 44% dintre respondenţii din categoria +25 de ani au
datorii egale cu sau mai mari decât nivelul activelor şi doar 25% au active
nete care să acopere cel puţin 3 ani de cheltuieli.
Mai
îngrijorătoare sunt rezultatele pentru grupa de vârstă +55 ani, unde 35% din
respondenţi au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt
dependente de pensie şi extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale
nivelului de trăi sau al dobânzilor.
În ceea ce
priveşte comportamentul de economisire, 29% dintre respondenţi nu economisesc
deloc din veniturile lunare. 15% şi-ar dori să economisească, însă cheltuielile
lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea
economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenţi
economisesc peste 20% din veniturile lunare.
Deşi
nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenţi (60%) declară că îşi
monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu
îşi planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat.
