În Uzina de Reparații ”Atelierele Centrale” STB SA se află în fabricație în acest moment un tramvaiBucur LF 417, adică al 17-lea vagon al seriei, care are tracțiune în curent alternativ – cea mai modernă din Europa -, la care s-a făcut o nouă reproiectare a amenajării interioare și exterioare. Acest tramvai are o particularitate: este cu 70% podea coborâtă, lucru care ușurează accesul călătorilor în vagon, fiind la nivelul peronului. Prin acest vagon modern, care se va da în folosință în primăvara anului 2020, se continuă tradiția de 110 ani a constructorilor de tramvaie din ”Atelierele Centrale” bucureștene.
Tramvaiul este un mijloc de locomoție rapid în aglomerația traficului bucureștean. Dacă vrei să ajungi repede dintr-un punct în altul al Capitalei României folosești metroul sau tramvaiul. Mai ales de când traseele acestuia din urmă, adică tramvaiul, au început să fie protejate de garduri. Pe aici circulă doar vagoanele STB SA și, în caz de urgență, Salvarea, Pompierii și Poliția.
Viteza de deplasare nu este însă suficientă: este nevoie și de siguranță și de comoditate pentru călători. Aceste elemente ale transportului în comun le asigură, în București, Uzina de Reparații.
Ciclul de viață al unui tramvai este de aproximativ 20 de ani. După care intră în Atelier pentru reparații și modernizare. Sigur, ideal ar fi ca în locul lui să apară un tramvai complet nou. Dar, până la înnoirea parcului – care este în derulare -, trebuie să fie ținut în viață cel existent. Astfel, în decursul a patru luni, specialiștii Uzinei de Reparații transformă un vagon sosit în stare de colaps, într-unul nou. Ei sunt doctorii de tramvaie. Și au în spate o tradiție de 110 ani în acest domeniu.
Scurt istoric
- În anul 1909, în perimetrul în care astăzi îşi desfăşoară activitatea Uzina de Reparaţii „Atelierele Centrale” din cadrul Societatii de Transport Bucuresti STB SA, a luat fiinţă Societatea de Tramvaie Bucureşti (STB), iar în 1912 s-au dat în folosinţă aici primele două hale mari de adăpostire şi întreţinere a vagoanelor.
- În 1926, pe lângă reparaţiile efectuate la tramvaiele existente începe şi fabricaţia remorcilor pentru tramvaie, iar trei ani mai târziu, odată cu încetarea activităţii ultimului tramvai cu cai, se trece la transformarea vagoanelor în remorci pentru tramvaiele electrice.
- În 1930 se construieşte o hală nouă de reparaţii tramvaie în flux continuu – Secţia I, – Reparaţii Vagoane – considerată la vremea aceea ca una dintre cele mai mari şi moderne din Europa. În Atelierele Ștefan cel Mare începe, în 1934, transformarea remorcilor de tramvai Thompson în vagoane motoare.Un an mai târziu se realizează un prototip de vagon motor prin transformarea unei remorci Simmering.
- În 1939 se construieşte un prototip de remorcă cu caroserie metalică, platforma de urcare mai comodă şi uşile cu comandă centralizată. În același an se construieşte aici un autobuz carosat pe şasiu Renault şi patru autoturnuri pe şasiu Chevrolet, desfiinţându-se vechile „care de montaj” cu tracţiune animală.
- În 1947, Atelierele SCM capată denumirea de Atelierele Centrale. După doi ani se realizează aici primul macaz electric confecţionat în atelierul de cale care se monteaza în Piaţa Gării de Nord. Tot atunci începe elaborarea unui proiect pentru un vagon de mare capacitate pe patru osii, constituind primul proiect de acest gen din ţară, concomitent cu intreprinderea de tramvaie din Timişoara care a realizat un proiect similar (1949).
- În 1970 se proiectează la Serviciul Proiectare al RATB vagonul de tramvai V3A (vagon cu trei tronsoane, articulat) de mare capacitate ( 300 locuri). În același an se construieşte prototipul primului tramvai V3A.
- În 1984 începe fabricarea tramvaielor V3A îmbunătăţite pentru oraşele din țară. La Atelierele Centrale se vor construi aproximativ 600 de vagoane de tramvai de mare capacitate destinate Bucureştiului şi altor oraşe din România, precum Braşov, Constanţa, Iaşi etc.
- În 1993 începe modernizarea vagoanelor V3A, în baza unui proiect propriu.
- În anul 2003 se construieşte tramvaiul BUCUR cu podea parţial coborâtă după un proiect elaborat de Uzina de Reparații.
- În anul 2006 se fabrică primul tramvai V3A-CH-PPC, având podea parţial coborâtă în zona tronsonului din mijloc şi tracţiune în curent continuu cu chopper fabricat tot în uzină.
- În 2009 se finalizează construcţia prototipului tramvaiului BUCUR LF-CC cu podea parţial coborâtă (60%) şi acţionare în curent continuu cu chopper. Proiectul a fost elaborat în totalitate de Uzina de Reparații.
În acest moment se lucrează la cel mai modern tramvai contruit în Uzina de Reparații STB SA în cei 110 ai existenței sale: Bucur LF 417.
La final, ar fi de menționat că cel mai frumos mod de a folosi termenul ”uzină” îi aparține poetului Nichita Stănescu. La începutul anilor 1980 el a scris 12 poeme destinate unui calendar special, un calendar pentru copii. Luna ianuarie, din acel calendar, suna așa:
”În uzină, spuse tata,
Este ţara fermecată,
Unde într-un drug de fier
doarme dus un vechi castel
şi-ntr-un arămiu metal
doarme dus un mânz de cal,
iar într-o pepită
chiar prinţesa adormită !
Eu la strungul meu copii
îi trezesc şi îi fac vii.
Pe la zece, vine tata,
Castelul, de nuntă-i gata
Pe la doişpe, pe la prânz
suflu şi-l trezesc pe mânz
iar apoi într-o clipită
… şi prinţesa adormită …
După care nici că-mi pasă
cine o ia de mireasă
căci eu mă grăbesc acasă
la copii şi la nevastă”.
