„Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale” – spune Declarația Universală a Drepturilor Omului, la Art. 23 (4). Este sindicalismul atât de important? „Cea mai importantă dintre problemele democratice actuale rezultă din evoluția de ultimă oră a clasei muncitoare, generată de mișcarea sindicală. Extinderea acestei mișcări muncitorești în toate țările arată că ea nu este un vis al utopicilor, ci consecința necesităților economice” – spunea sociologul Gustave Le Bon încă din 1920.
Da, sindicalismul este foarte important în societatea modernă (și post-modernă), iar acum este evident că: „Sindicatele trebuie să constituie coloana vertebrală a unei societăți democratice”. Dar pentru aceasta, mișcarera sindicală trebuie să ajungă la anumite standard calitative…
Se anunță greve în toate sectoarele economice europene, dar nimeni nu spune de ce. În acest moment asistăm, în întreaga Europă (inclusive România), la un asalt al sindicatelor împotriva tendințelor inflaționiste și al scăderii nivelului general de trai, precum și împotriva cinismului marilor angajatori față de salariați.
Sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că recesiunea economică, declanșată de inflație, nu este cauzată de salariile oamenilor, ci de lăcomia celor ce încasează profituri uriașe în urma creșterilor exorbitante de prețuri, fără o explicație rațională despre scumpiri.
Dar pentru a reuși în această luptă, sindicatele trebuie să crească din punct de vedere calitativ foarte repede.
- „Sindicatele trebuie să constituie coloana vertebrală a unei societăți democratice”;
- „Sindicatele trebuie să elimine conservatorismului și stereotipiei”;
- „ Profesionalizarea liderilor și a activității sindicale”…
Acestea sunt doar câteva din ideile unui material mai amplu pe tema REFORMEI SINDICATELOR prezentat de Claudiu Stoica, consilier al Federației Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice – România (FSTSP), la Consiliul Național FSTSP ținut în noiembrie 2023 la Brașov.
Reformarea sindicalismului, scoaterea lui din inerție, modernizare, dinamizare, comunicare – sunt temele de bază ale acestui material pe care îl prezentăm mai jos:
„ORGANIZARE SINDICALĂ are nevoie de:
- Reanalizarea obiectivelor, politicilor, structurilor sindicale pentru a apăra mai bine interesele și drepturile membrilor de sindicat.
- Abilitatea la schimbări ce trage după sine cunoștințe noi, este o necesitate de actualitate pentru a putea face față tensiunilor politice, economice și sociale.
- .
- Pregătirea continuă cu o bună informare a problemelor zilnice.
Marea provocare este de a reuși să exiști într-o stare permanentă de adaptare, aici intervenind cunoașterea, educația și buna credință.
EDUCAȚIA SINDICALĂ se face prin:
- Achiziția de cunoștințe, priceperi și deprinderi;
- Dezvoltarea aptitudinilor, a capacităților creative;
- Integrarea noilor cunoștințe în funcție de context;
Puterea sindicatelor este dată de:
• Organizare bună;
• Educație, formare;
•
Informare, comunicare.
REFORMA SINDICATELOR – o necesitate
Pentru modernizarea mișcării sindicale este necesară:
- ;
- Elaborarea de strategii și domenii;
- Organizarea structurilor sindicale.
Reforma sindicală se referă la:
- Structuri organizatorice;
- Comunicare și informare;
- Finanțe.
Schimbările radicale încep cu:
- Noi forme de organizare;
- Profesionalizare;
- Elaborarea de strategii pe domenii;
- Un nou tip de finanțare.
DEFICIENȚE ÎN ACTIVITATEA SINDICALĂ
Cauze majore generate din exterior:
– TRANZIȚIA (reforma, descentralizarea, legislația, deciziile ezitante, lipsa perspectivei etc.);
– LEGISLAȚIA;
– ORGANIZAREA (încă învechită).
Cauze generate din interior:
- Forma de organizare sindicală la toate nivelele, în general, este dominată de rivalitate și competiție, nu de cooperare (cu mici excepții);
– În general lipsește cultura organizațională, cultura politico-sindicală, cultura consensului, cultura democratică, sindicatele fiind o forță cetățenească unde democrația trebuie să existe;
– Asumarea conștientă a funcțiilor și a valorilor în raport cu cerințele;
– Acceptarea faptului că nimeni nu deține monopolul.
Munca de sindicat se redă în:
– stabilitatea locului de muncă;
– raportul salariu – prestație;
– asigurare în caz de îmbolnăviri, șomaj, pensie, accidente;
– protecția în caz de concedieri;
– dezvoltarea pieței locurilor de muncă.
Puncte slabe:
– lipsa unei viziuni;
– nu există unitate de puncta de vedere;
– lipsa bazelor de date reale, făcute științific;
– mijloace financiare reduse sau ineficient utilizate;
– politica de personal pregătit pentru poziția de lider este deficitară;
– lipsa solidarității sindicale;
– organizarea depășită;
– pierderea de membri de sindicat.
OBIECTIVE PRIVIND REFORMA SINDICALĂ
Obiective interne:
– atragerea de noi membri de sindicat;
– dezvoltarea solidarității sindicale;
– capacități sporite de reprezentare și negociere;
– utilizarea judicioasă a resurselor proprii existente.
Obiective externe:
– dovezi clare, pentru opinia publică, că sunt puternici și responsabili;
– întărirea organizațiilor sindicale de tip confederativ și federativ.
Reforma și modernizarea sindicatelor se realizează prin membrii de sindicat.
ORGANIZAREA SINDICATELOR
- Modernizarea sindicatelor începe cu profesionalizarea liderilor și cu schimbarea gândirii lor;
- Schimbarea mentalității începe cu educație și comunicare;
- Cea mai mare și mai bună investiție este în om;
- Rolul sindicatelor este să propună soluții, nu să dea soluții;
- Eliminarea temerilor și identificarea problemelor reale în vederea rezolvării;
- Implicarea membrilor de sindicat ca și actori nu spectatori.
PARTENERIAT ȘI STRATEGII
Reușita unui parteneriat precum și o negociere avantajoasă are la bază strategii de dezvoltare internă și strategii în plan relațional.
Politicile sindicale și strategiile adoptate asigură concordanța între obiectivele sindicatului și aspirațiile membrilor de sindicat, între oportunități si dezavantaje.
Sindicatele trebuie să constituie coloana vertebrală a unei societăți democratice, dar pentru asta trebuie să știe să scoată în față puterea nu forța. Puterea determină lucrurile, iar forța generează contraforță. Trebuie eliminat conservatorismul deoarece slăbește sindicatul iar creativitatea ar trebui să predomine.
Discuțiile sindicatelor trebuie purtate despre nevoile lucrătorilor nu despre interesele lor (care sunt nelimitate).
Un sindicat care nu este o organizație profesională este un sindicat slab.
Sindicatele vor fi puternice când 60% dintre membrii de sindicat vor înțelege ce este un sindicat.
Membrii de sindicat trebuie să înțeleagă și să conștientizeze că organizația de sindicat este cel mai important instrument de e rezolva problemele iar rezultatul activității sindicale trebuie să țină de realism, nu de rezolvarea tuturor problemelor ridicate.
Respectarea, aplicarea corectă a drepturilor se face prin luptă continuă, prin organizare bună, prin educație și formare, prin profesionalizare.
Foarte important este modul de coordonarea a demersurilor sindicale de către conducerea sindicatului, de către lideri. De ei ține reușita în comunicare, derularea acțiunilor și finalizarea lor. De aceea liderul trebuie să aibă cunoaștere, dorință și în acțiunile lui trebuie să primeze interesul membrilor de sindicat.
Liderul de sindicat trebuie să fie un bun analist și cunoscător al strategiilor ce dau rezultate în urma negocierilor. Un asemenea lider de sindicat va avea putere de convingere și va fi urmat de membrii de sindicat în acțiunile ce urmează a fi întreprinse.
Urmărind rezultatele actuale din punct de vedere economic, se constată că la nivel național sunt multe ramuri, în special cele industriale, fără activitate sau chiar desființate. Această stare a adus prejudicii și în mișcarea și organizarea sindicală. Au dispărut formațiuni sindicale producându-se destabilizarea.
Activitățile rămase în picioare sunt prestările de servicii, deci aici se pot construi formațiuni sindicale de așa manieră încât să constituie o forță necesară și reală în relația cu organele cu putere de decizie. Numai așa pot reprezenta și apăra cu succes membrii de sindicat.
Pentru a îndeplini acest deziderat trebuie o gândire nouă, cu implicarea reprezentanților din toate prestările de servicii, în reorganizare.
Reorganizarea nu trebuie să vină de undeva de sus, ci trebuie construită cu implicarea tuturor.
E greu, dar se poate dacă se face în interesul celor reprezentați”.
Interesantă este și idea lui Claudiu Stoica în virtutea căreia sindicatul are datoria, în afară de salarizare și păstrarea locurilor de muncă, să oblige angajatorul să scoată în evidență ceea ce are mai bun în el salariatul, ca om. Altfel spus: să umanizeze locul de muncă…
