Călușul este un dans tradițional românesc, prezent în timpurile vechi atât în Moldova, Oltenia, cât și în Transilvania. Romulus Vulcănescu scrie în „Mitologia Română” că este vorba despre un spectacol complex cu origini străvechi, probabil din comuna primitivă. Dovadă că este un ritual de o valoare inestimabilă, Dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitătiii UNESCO, pe 25 noiembrie 2005.
Dans cu scop tămăduitor
În mod tradițional, dansul se execută în săptămâna dinaintea Rusaliilor și are scop tămăduitor. Există însă documente istorice care atestă practicarea dansului și cu alte ocazii, de exemplu, dansul executat de soldații lui Mihai Viteazul, “călușerii”, ce se aflau sub conducerea căpitanului Baba Novac, în cadrul sărbătorii date de Sigismund Bathory în 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia. Dansul Călușarilor este menționat și de Dimitri Cantemir în Descrierea Moldovei.
Este un ritual destinat protejării lumii de spiritele malefice
”Călușarii fac parte dintr-un ciclu de datini consacrate sărbătorilor solstițiale și echinoxiale având ca temă centrală caii solari, care se găsesc în opoziție cu caii infernali”, spune Romulus Vulcănescu în Mitologia Română.
Altfel spus, călușarii reprezintă societățile secrete arhaice care protejează lumea de forțele malefice în anumite momente critice pentru omenire.
În contextul menționat de Romulus Vulcănescu, la origine, bâtele călușarilor nu sunt săbii, așa cum consideră unii specialiști, ci cai solari.
Din punct de vedere tehnic, Sâmbăta Rusaliilor marchează ,,Nașterea Călușului”, numită și Legarea Steagului sau Ridicarea Steagului, zi în care este depus Jurământul Călușarilor.
Urmează ,,maturitatea” Călușului în zilele de Rusalii.
Finalul acestui ritual public este ,,Moartea Călușului” în ziua numită Marțea Ciocului, Spargerea Călușului, ori Îngroparea Călușului.
Prima și ultima dintre secvențe sunt etapele ,,ezoterice” și se desfășoară în cel mai mare secret, motiv pentru care se mai numesc și ,,Tainele Călușului”.
În schimb, Jocul Călușarilor este etapa ,,exoterică” și se desfășoară în fața întregii colectivități.
Specialiștii spun că la fel se petreceau lucrurile și în cadrul societăților secrete din străvechime, care aveau atât secvențe și învățături secrete cât și unele accesibile publicului larg.
Detaliat, nașterea Călușului sau ,,Legatul Călușului“ are loc în Sâmbăta Rusaliilor, înainte de asfințitul soarelui sau în Dimineața Duminicii de Rusalii. Atunci se adună ceata călușarilor și împreună cu lăutarii merg în afara satului într-un loc marcat de anumite atribute sacre: o movilă artificială, uneori un străvechi gorgan funerar. Dacă gorganul nu există, ei merg la o apă curgătoare ori una stătătoare. Iar dacă și acestea lipsesc aleg un loc ascuns în pădure, ori izolat în mijlocul câmpiei. Indiferent care ar fi el, locul respectiv este sacru căci acolo se va derula ritualul secret al Nașterii Călușului. Și, la sfârșitul ritualului, tot acolo se va desfășura și ,,Îngroparea Călușului”.
O ierarhie precisă
Pe drumul către acel loc, ceata de călușari merge însoțită de lăutari, care-i conduc doar o parte din drum. Apoi, când încep ritualurile cu adevărat secrete, aceia sunt trimiși înapoi căci nu mai au voie să participe. În această fază, ierarhia cetei este deja știută, dar nu se cunoaște precis care sunt regulile de stabilire a ei.
Spre exemplu „Mutul” nu este ales, ci se impune în fața celorlalți printr-o serie de calități pe care le posedă, fie înnăscute, fie dobândite. În special este vorba despre talentul de dansator, atlet dar şi acrobat.
În schimb, cu funcția de „Vătaf”, lucrurile sunt mai complicate: ea se transmite în taină, atunci când vechiul Vătaf ajunge pe patul de moarte, moment în care el îi comunică urmașului său formulele ritualice secrete. Atât de secrete încât nu sunt cunoscute nici până în ziua de azi.
În esență, în acel spațiu special are loc moartea ritualică și învierea călușarilor, lucru care îi face intangibili în fața forțelor răului. Ei pot apoi revărsa prin dans spectacular această invincibilitate peste întreaga comunitate.
Menționăm că usturoiul și pelinul, plante dansate de călușari, sunt cumpărate apoi de cei prezenți, iar bolnavii intră în interiorul cercului dansatotrilor pentru a se vindeca prin atingerea lui de bâtele călușarilor.
