Nu se știe cât va dura starea de urgență în România. Se vorbește despre perioade de până la trei luni în care activitatea economică se reduce sever. În acest context, ”distanțarea socială” impusă de ”bătălia coronavirusului” va produce efecte fianciare. Faptul că nu muncim și stăm acasă, se va oglindi în bugetul de stat și în portofelele românilor. Cât de grav? Care sunt limitele suportabilității economice a crizei coronavirus la nivel național? Dar la nivel individual? Ce are de făcut un cetățean pentru a trece cu bine de această criză economică? Au răspuns la aceste întrebări, pentru stb-sindicat.ro, doi economiști cunoscuți publicului larg.
George Vulcănescu:
- Sunt multe variabile în acestă discuție. Lumea va consuma mai puțin, este adevărat, dar consumul nu va fi gâtuit. Eu cred că economia nu se va prăbuși, dacă se reia activitatea economică în scurt timp. Așa se va reintra rapid în parametri normali. Desigur, creșterea economică se va diminua sub 2%, adică vom asista la scăderea vitezei de creștere economică – nimic mai mult. Dacă se va prelungi starea de urgență însă, va fi afectată circulația banilor și va ”crăpa sistemul”.
- La nivel individual situația va fi dramatică, mai ales la nivelul slujbelor care depind de relația interumană, unde se intră în contact direct cu clienții. Aceste activități vor avea de suferit mult. Și pe piața financiară vor fi probleme, în asigurări, de pildă.
- Cetățeanul trebuie să urmeze sfaturile oficialităților, în primul rând. Restul depinde de angajator, care poate folosi compensațiile oferite de stat. Aș vrea să subliniez că angajatorul care concediază în aceste momente ar trebui să se gândească de două ori. Piața muncii a fost deficitară, apoi a intervenit coronavirusul, iar după ce va trece starea de urgență, cei care și-au dat afară forța de muncă acum, vor rămâne fără angajați o perioadă foarte lungă de timp”.
Ilie Șerbănescu:
- ”Noi înfruntăm criza coronavirusului de pe poziția unei colonii, indiferent dacă o recunoaștem sau nu. În acest context, România nu are resursele pe care le au occidentalii. Ca atare, economia românească va avea mult mai mult de suferit. De asemenea, noi nu facem ce vrem, ci ceea ce ne spun alții. De aceea, interesul economic național este pus pe plan secund în deciziile care se iau pentru țara noastră.
- Sistemul economico-social ales de România după 1990, sistem cu care ne tot lăudăm – dar care nu este clar dacă e chiar capitalism -, funcționează după un principiu: unii au, iar alții n-au! Nu poți să compari veniturile unui șef de multinațională, de 20.000 de lei, de pildă, cu pensia minimă de 704 lei a unui bătrân. Cei cu venituri mari vor rezista mai mult, cei cu venituri mici nu vor rezista. Este clar! Ce se va alege de cei săraci? Greu de spus…
- Românul nu are ce să facă în acest dat economic al coronavirusului. Este legat de mâini și de picioare. Să se roage la Dumnezeu ca acestă stare de urgență să dureze cât mai puțin. Criza coronavirusului a sosit pe o piață a forței de muncă deficitară în România. Când să înceapă să crească salariile în mod natural pe acestă piață a muncii, ne-a lovit starea de urgență care a închis economia. Acum, din câte se poate preconiza, România riscă să iasă din acest coronavirus cu două milioane de șomeri care vor trage nivelul de salarizare în jos, pe termen mediu și lung – și cu el va stagna și nivelul pensiilor. Dacă vom avea salarii mici, vom avea și pensii mici. Asta este!”
Menționăm că preşedintele american Donald Trump a avertizat marţi cu privire la riscul prelungirii măsurilor de izolare pentru limitarea răspândirii epidemiei COVID-19 în SUA, izolare care a aruncat economia americană în criză şi care ar putea ”distruge” ţara, au transmis AFP şi DPA.
”Se poate distruge o ţară închizând în acest fel”, a explicat liderul de la Casa Albă pentru Fox News, indicând că săptămâna viitoare va evalua efectele perioadei de izolare recomandată de 15 zile.
Trump a estimat că o ”gravă recesiune” ar putea face mai multe victime decât noul coronavirus în SUA şi şi-a exprimat dorinţa ca activitatea economică să poată fi reluată cât mai rapid.
”Putem pierde un anumit număr de persoane din cauza gripei. Dar riscăm să pierdem mai multe persoane aruncând ţara într-o recesiune gravă sau într-o depresiune”, a continuat liderul American.
