Creşterea cu 14 procente a pensiilor creşte discrepanţele dintre pensionari, pensiile în valoare de peste 5,000 de lei aproape dublându-se în urma intării în vigoare a măsurii.
Datele Casei Naţionale de Pensii arată că de la 1 septembrie numărul de pensii mai mari de 5,000 de lei lunar aproape s-a dublat, de la 27,500 la 51,600, majorarea cu 14 procente a pensiei mărind discrepanţele dintre seniori.
„Se poate ajunge la situaţia în care cei cu pensii mari deja primesc nişte bani mai mulţi decât au contribuit şi deja devin speciali prin aceste majorări. Nu este normal. Tocmai de aceea eu am propus conceptul de pensie minimă egală cu salariul minim, 1.450 de lei net, ceea ce ar fi însemnat ca pentru unii să fie o majorare cu 30-40% a pensiilor, iar cineva cu 5.000 de lei pensie se ducea la 5.200 lei pensia, ceea ce însemna 4%”, a explicat analistul economic Iancu Guda, pentru Digi24.
În timp ce Parlamentul a decis că majorarea cu 14% este prea mică şi a votat o majorare de 40%, Guvernul anunţă că bugetul României nu poate face unei astfel de măsuri. Unii economişti spun, însă, că până şi majorarea cu 14% pune o presiune multe prea mare asupra bugetului. Analiştii agenţiei Standard & Poor’s avertizează că România poate ajunge la un deficit bugetar de 10% din PIB, având în vedere tendinţa actuală a cheltuielilor. După primele opt luni ale anului, Ministerul Finanţelor a anunţat un deficit de 5,18%.
Echilibrarea bugetului ar putea veni din plăţile amânate ale firmelor către stat. Profit.ro scrie că valoarea totală a obligaţiilor fiscale amânate de Guvern în baza facilităţilor acordate în luna martie a ajuns la suma de 14,4 miliarde de lei. Pentru ca aceşti bani să ajungă în bugetul statului, însă, condiţiile economice din următoare perioadă trebuie să permită ca firmele să-şi continue activitatea şi să evite falimentul.
